”Sindromul celibatului”: Când tinerii unei țări încetează să mai facă sex

”Sekkusu shinai shokogun” au numit japonezii un fenomen din ce în ce mai amplu în rândul populației tinere, care a atras nu doar atenția presei, ci și a guvernului. Pe înțelesul nostru, ar fi vorba de ”sindromul celibatului,” care se traduce prin lipsa de interes a tinerilor japonezi sub 40 de ani nu doar față de sex, ci și față de relațiile sentimentale. Pentru statul japonez, acesta este un semnal de alarmă cât se poate de serios, atâta vreme cât aici se înregistrează una dintre cele mai scăzute natalități din lume.

Un tânăr japonez s-a căsătorit cu o ”iubită” virtuală

Potrivit The Guardian, care a publicat un articol extins pe această temă, un sondaj din 2011 arată că 61%, respectiv 49% dintre bărbații și femeile necăsătorite din Japonia, cu vârste între 18 și 34 de ani, nu se află în relații de cuplu. De asemenea, o altă cercetare scoate la iveală că o treime din tinerii sub 30 de ani din această țară nu au avut niciodată o întâlnire cu un potențial partener. Mai mult, un nou studiu realizat de Asociația de Planning Familial a Japoniei arată că 45$% dintre tinerele cu vârste între 16 și 24 de ani nu sunt interesate să aibă relații sexuale sau chiar disprețuiesc ideea de sex. În rândul bărbaților, acest procent se situează la mai bine de un sfert. Totodată, în 2012 s-au născut mai puțini copii decât în oricare alt an cu date consemnate despre natalitate, ceea ce e considerat de oficialii japonezi drept un semnal de alarmă pentru dispariția populației.

Potrivit unei consiliere pe probleme amoroase intervievate de The Guardian, mulți tineri japonezi au nevoie de sfaturi legate de viața sau, mai bine zis, de lipsa unei vieți amoroase, fiind radical nemulțumiți de actualele norme care configurează relațiile standard, ideea de cuplu și instituția căsătoriei. În același timp, conservatorismul e larg împărtășit în societatea japoneză, iar numărul cuplurilor necăsătorite care locuiesc împreună sau al părinților necăsătoriți este foarte scăzut, din cauza sancțiunilor birocratice. În același timp, potrivit consilierei, bărbații japonezi sunt mult mai puțin preocupați de carieră și, prin urmare, au mai puțini bani, iar femeile au devenit mai independente și mai ambițioase. Cu toate acestea, sistemul corporatist în cadrul căruia activează mulți dintre tineri este construit în așa fel încât familia și cariera devin incompatibile pentru majoritatea femeilor, iar întreținerea copiilor devine imposibilă dacă nu lucrează ambii părinți. Potrivit unei cercetări, circa 70% dintre femeile japoneze își părăsesc slujbele după ce nasc primul copil, iar femeile care își continuă cariera după ce devin mame sunt adesea demonizate, fiind numite oniyome – ”soții rele”.

În ceea ce privește lipsa interesului față de sex, Ai Aoyama, specialista în consiliere pe probleme de cuplu, e de părere că se datorează prăpastiei din ce în ce mai mari care s-a creat între cele două sexe, care nu mai împărtășesc obiective și valori comune. Cei mai mulți dintre aceștia compensează lipsa unei relații de cuplu cu alternative conjuncturale: sex ocazional, pornografie online, relații cu ”parteneri” virtuali, desene animate, precum și o gamă variată de hobby-uri. Majoritatea clienților lui Aoyama se încadrează în grupuri sociale care refuză integrarea socială: hikikomori (cei care se izolează complet de lumea exterioară), otaku (pasionații de desene anime sau de alte asemenea câmpuri de interes) ori parasaito shingurus (cei care locuiesc încă în casă cu părinții lor, deși au trecut de 30 de ani). Povestind cazul unui bărbat virgin de 30 de ani, care nu se excită decât la vederea unor femei-robot dintr-un joc video, terapeutul spune că, în aceste cazuri, folosește metode ca yoga sau hipnoza, pentru a-l relaxa pe pacient, iar contra unui tarif suplimentar, se drezbracă în fața acestuia, pentru a-l ajuta să învețe tainele corpului uman.

Cei care se opun cu cea mai mare forță instituției clasice a căsătoriei și relațiilor convenționale sunt majoritar bărbați. Satoru Kishino, de pildă, are 31 de ani și face parte dintr-un grup extins de bărbați sub 40 de ani care se revoltă pasiv în fața masculinității japoneze tradiționale. Acești bărbați sunt de părere că presiunea socială exercitată asupra lor, pentru a deveni ”capii” gospodăriei, care să asigure bunăstarea familiei, e complet nerealistă, ceea ce justifică reacția lor de respingere. ”Sunt prea multe bătăi de cap să ai o iubită. Nu am un salariu mare ca să-mi permit să merg la întâlniri și nici nu vreau să-mi asum responsabilitatea pentru o femeie care speră că ne vom căsători,” spune Kishino, care face parte dintr-o mișcare lansată cu ani în urmă și printr-o emisiune TV. Protagonistul show-ului, Otomen, era campion la arte marțiale, însă pasiunile lui secretea erau pregătirea prăjiturilor, tricotatul și colecționarea lucrurilor drăguțe, roz și strălucitoare. Kishino nu tricotează și nu face prăjituri, însă nici nu e interesat de relații sentimentale, pe care le înlocuiește cu relații pur platonice. ”Am învățat să trăiesc fără sex,” spune tânărul.

Sociologii sunt de părere că această tendință anticipează noile relații sociale ale viitorului, când căsătoria, relațiile și familia vor avea cu totul alte configurații. În același timp, statul japonez este foarte îngrijorat de acest fenomen, atâta vreme cât, potrivit unei statistici guvernamentale, una din patru femei aflate la vârsta de 20 de ani ”riscă” să rămână necăsătorită, iar 40% dintre acestea ”riscă” să nu aibă niciodată copii.

Sursa: The Guardian