Școala altfel, sistemul același

5

Educaţia începe de-acasă şi se desăvârşeşte pe băncile școlii. 12 ani de şcoală imprimă reflexe puternice. Nimic iremediabil, însă foarte greu de recuperat dacă reflexul este indiferenţa.  Ministerul Educaţiei este într-o zbatere perpetuă de mai bine de 10 cu reformarea sistemului educa’ional: examene de admitere, de capacitate, teze unice, clasa zero. Confuzie birocratică peste copii cu smartphonuri şi conturi de facebook.

de Irina Zamfirescu

Raportul prezidențial România Educaţiei, România Cercetării elaborat în 2007 îşi începe diagnoza aşa: “Menţinerea actualului sistem de învăţământ din România pune în pericol competitivitatea şi prosperitatea ţării. Acest sistem are patru mari probleme: este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate”. În alte cuvinte, era varză. Ineficienţa o traduc în furnizare de informații într-o manieră greu de asimilat. Nerelevant cumva anulează toate diplomele obţinute înainte de reforma realizată în baza acestui document (la care a lucrat şi dl. Funeriu). Inechitabil înseamnă că unii sunt mai educaţi decât alţii în virtutea statului social. Iar slaba calitate nu poate deriva decât din actul pedagogic. De-atunci au trecut 5 ani, iar azi învăţământul trebuie să fie un pic altfel. Mai bun. Azi avem aşa numita Şcoală altfel.

“Şcoala alfel”, 2-6 aprilie, vrea să scoată elevii din anchiloza manualelor. Trebuie să iasă, să vadă şi, eventual, să pună în practică cele citite. Dintre activităţile ce pot fi organizate în cadrul acestei săptămâni (aşa cum se arată în metodologia coborâtă direct din Minister): activități culturale, tehnico-ştiinţifice, sportive, educaţie pentru cetăţenie democratică şi promovarea valorilor umanitare, educaţie pentru sănătate (inclusiv referitoare la dependenţa de internet), activităţi de educaţie rutieră, prevenirea şi știngerea incendiilor. La finalul hârtiei se bolduieşte clar: “Elevii au obligaţia de a participa la activităţile pentru care s-au înscris, absenţele fiind înregistrate la rubrica purtare.

Această săptămână pleacă astfel de la premisa că elevii trebuie ameninţaţi şi constrânşi. Dacă e o săptămână de şcoală altfel, reacţia firească ar fi să vedem hoarde entuziasmate de elevi, tropăind în căutarea acelor valori umanitare. Ar trebui să fie la coadă la intrarea la o şedinţă de consiliu local, pentru a fi martorii deciziilor care se iau pentru ei. Dar Ministerul Educaţiei ştie mai bine decât noi care este azi gradul de interes al elevilor cu privire la Cetate. O să fac referire punctual la educaţia civică a elevilor căci, mărturisesc, pe mine asta mă interesează.

Am întrebat un elev de clasa a 7-a, deci cu cel puţin un an şi jumătate la activ de educaţie civică, ce crede el că înseamnă “activistul”. “Ceva cu comunismul, nu?”. Activismul a rămas într-o memorie colectivă ca fiind acela de partid. Asta la mulţi ani distanţă de acele vremuri. Notele la educaţie civică se pare că le lua după cum copia din manual nişte tabele. Curios este că acelaşi copil este extrem de atent atunci când vorbesc despre cele ce ţin de activism. Deci eroarea pare să nu fie tocmai la el.

Pentru a-i deprinde pe elevi cu participarea publică, Ministerul Educaţiei a inventat o structură – Consiliul Elevilor. O celulă reprezentativă care, cu puţin curaj, aduce în faţa profesorilor ideile lor ori ceva tânguieli firave. Pe site-ul oficial al acestui consiliu se postează lucrări ale elevilor ce fac parte din aceste consilii. Citez dintr-unul ce se cheamă “Eu nu fac politica”: “Eu nu fac politică. De ce să fac? Pentru că eu la 16 ani ştiu să-l aleg pe cel mai corect? Nu vreau să ştiu. Vreau să învăţ, vreau să pot să nu mă uit la ştiri şi vreau să fug de responsabilitatea (nu e lipsă de laşitate în situaţia asta) de mă acuza singură pentru ce-am ales…”. Elevii care, teoretic, trebuie să deprindă exerciţiul participării active, înţeleg să îşi exercite libertatea nepăsării. Ei au de pe acum opţiunea de a nu-i interesa. Nu vreau să generalizez, doar că, empiric, lucrurile aşa par. Prin şcolile prin care am umblat, prin wall-urile de facebook ale tinerilor pe care le-am scroll-uit am simţit această respingere. Avem criză politică, demiterea premierului, numirea unuia nou. Preşedintele a avut însă proasta inspiraţie de a numi un noi premier într-o luni. Nu în orice luni, ci în aia în care urma să fie difuzat primul episod din musical-ul “Pariu cu viaţa” (Pro Tv). Comunitatea tinerilor facebook-işti a luat foc! Iar una dintre opţiunile Şcolii Altfel este prevenirea incendiilor.

Competitivitatea şi prosperitatea ţării este, iată, ameniţată de adicţia de internet a elevilor. Unealta diavolului, internetul, este apriori un instrument malefic. Sau poate profesorii nu au capacitatea de a educa elevii în spiritul unei folosiri sănătoase a internetului  în sensul unei resurse de informaţii. Cât despre coada elevilor de la uşa primăriei în această săptămână altfel este, evident, o glumă: elevii habar nu au ce e ăla un consiliu local.

Probabil că săptămâna 2-9 Aprilie se va transforma în Occupy Muzeul Antipa. Reţetele tradiţionale funcţionează negreşit. Sper doar să mă înşel.

 

Puteţi citi de acelaşi autor:

Jos clasa politică abstractă! Sus oamenii politici!

Ninge, ninge / vom învinge!

Noi, cetăţenii simpli, ne asumăm răspunderea

Băsescu şi serviciul de descrâncenare

Jandarmul Caşcaval: puşcărie de la 6 luni la 5 ani

“Aoleo sări-mi-ar ochii / să nu văd cum fură popii”. Rectificarea bugetară în anticamera raiului

Bucureştiul de la a la z şi primarul de la a la y

Adevăratul discurs al euro-coruptului Adrian Severin

Occupy RMGC

Mai puneţi mână şi pe o telecomandă

Dacă nu se lasă cu sânge, nu cred că intră



5 comentarii

  1. Sugata Mitra a făcut un experiment foarte interesant. Căutați-l pe google și minunați-vă! 🙂 Așa văd eu viitorul educației, dar e un viitor în care multe persoane din sistemul de învățământ n-ar mai avea ce căuta.

  2. Sunt REVOLTATA in privinta acestei saptamani. Sunt eleva clasa a 12-a si mi se pare cel mai bun lucru facut vreodata de invatamantul romanesc. Mi se pare un alt fel , dupa cum spune si numele saptamanii, de a invata. Dar nu se pune in practica. Noi, cei de clasa a 12-a facem mai multa scoala decat intr- o saptamana normala de scoala. Nu zic ca nu ne-ar fi de folos, dar pana la urma e o saptamana care ar trebui sa fie mai relaxata, nu sa lucrezi mai mult decat de obicei. Nu zic ca sunt nerecunoscatoare, dar de ce nu se respecta niste reguli ? Mai bine ne-ar lasa acasa sa invatam singuri.

    Un alt lucru: Consiliul Elevilor. Imi este cunoscut, dar nu inseamna ca si plebea poate sa propuna lucruri. Tot ce conducatorul vrea, face. Este un fel de a introduce copiii, viitorului sistem democratic in care vor pasi.

    Atat am vrut sa spun. Sper ca m-am facut inteleasa.

  3. Pingback: Joaca de-a Parlamentul | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Foarte interesant, mai ales prin prisma faptului ca toata activitatea acestei societati este copiata aproape in totalitate dupa activitatea Children Tour For Education. Inclusiv caracterul literelor cu care sunt descrise activitatile pe blogul acestei firme este copiat de pe site-ul http://childrentourforeducation.blogspot.ro/! A dat copy/paste fara sa se gandeasca la consecinte! Mai mult, la telefon, administratorul blogului, dl Ion Gabriel, a recunoscut ca a copiat totul si ca nu are nici-o autorizare, de la Inspectoratul Scolar sau de la vreun alt for competent pentru desfasurarea activitatilor extrascolare ce presupun organizarea de tabere si excursii.

    Urmarea: ii actionam in judecata, pentru furt intelectual! Aviz amatorilor!

    Echipa Children Tour

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger