Goana după aur devastează pădurea tropicală din Peru

Un reportaj de excepție al jurnalistei independente Barbara Fraser din Lima (Peru) atrage atenția asupra pericolului care amenință pădurea tropicală peruană și relația directă cu prețul aurului pe piața internațională. Exploatarea agresivă în căutarea prețiosului metal sapă cratere adânci (la propriu și la figurat) în biodiversitatea statului sud-american.

Urmele lăsate de utilajele grele care caută aur se văd din spațiu. Sunt cicatrici care rămân nevindecate. Potrivit unor surse ministeriale, guvernul peruan se gândește să declare regiunea ca fiind ”în stare de urgență” din punct de vedere al mediului, dar nici măsurile luate tot ca urgență acum doi ani nu au avut mare efect, astfel că noile intenții guvernamentale sunt privite cu scepticism de către observatori și ecologiști. Nimeni nu vede cum un alt decret de lege ar putea schimba ceva.

Mineritul din Peru nu este doar distructiv, ci și, în mare parte, ilegal. Chiar la începutul acestei luni, un membru al congresului (din partidul politic aflat de partea președintelui țării, Ollanta Humala) a fost arestat pentru ”crime împotriva mediului”, toate având legătură cu mineritul ilegal. Creșterea agresivă a prețului aurului în ultimii ani a declanșat extinderea operațiunilor miniere, plecând din zona tradițională Madre de Dios (regiunea străbătută de râul cu același nume). Cei mai mulți căutători de aur încep operațiunile de excavare fără să aștepte aprobările legale. Astfel, mineritul a ajuns până în apropierea rezervației naturale Tambopata, în inima unei regiuni renumite pentru ecoturism. Unii ”exploratori” s-au avântat chiar și în rezervație. Goana după aur a transformat zone cunoscute pentru biodiversitate (și protejate, prin lege) în ”teatrul de operațiuni” al căutătorilor prețiosului metal.

Peisajele superbe de pe râul Madre de Dios ar putea deveni în scurt timp amintiri (foto: LarsFoto)

Zona amenințată se întinde pe coridorul format între înălțimile Anzilor și câmpiile amazoniene. Aici trăiesc foarte multe specii de plante și animale, unele dintre ele unicat – nu se mai regăsesc în alte părți de lume. Specialiști în botanică, biogeografie și ecologiști spun că zona este încă un mister pentru lumea științifică, pentru că este greu accesibilă și dificil de explorat. Un ecosistem ale cărui taine sunt încă necunoscute așteaptă să fie cercetat, dar pericolul distrugerii sale vine cu viteză mult mai mare. Ecologiștii ar putea pierde șansa de a mai descoperi vreodată această parte a pădurii tropicale, din cauza ritmului accelerat al despăduririlor în folosul mineritului. Despădurirea în folosul agriculturii a ajuns să fie pe locul al doilea, în Peru, din cauza evoluției agresive a mineritului.

Un grafic al evoluției prețului aurului pentru ultimele trei decenii arată de unde vine această foame de aur, care distruge în cale absolut tot, ecosisteme întregi. Astfel, la mijlocul anilor ’70, uncia de aur valora mai puțin de 200 de dolari pe piața internațională. La începutul anilor ’80, a ajuns la 800 de dolari, apoi a coborât la 600. Și la acel moment, mișcarea de valori a dus la goană după aur și probleme grave (forțarea copiilor să muncească în scopul scoaterii la suprafață a acestui metal). Sfârșitul anilor ’90 a găsit aurul la sub 400 de dolari, fapt care a cumințit, o vreme, căutările lacome. Însă în 2005, prețul a început să urce nebunește, pentru a ajunge, în august 2011, la 1.900 de dolari uncia și a se stabiliza (temporar) la 1.600 de dolari. Acest curs al aurului a transformat mineritul (de aur) într-o activitate mai profitabilă decât orice altceva (și unde muncitorii necalificați pot lucra cu ușurință, motiv pentru care cam 200 de migranți vin zilnic în Madre de Dios, din alte zone ale statului, ca să își caute slujbe). Între 1993 și 2007, populația regiunii a crescut cu aproximativ 3,5% în fiecare an, spun datele oficiale din recensăminte – cea mai mare rată de creștere din întreaga țară.

Grafic cu evoluția prețului aurului (sursa: Mongabay.com)

O altă urmare, și mai gravă, însoțește acest fenomen al extinderii mineritului în Peru: creșterea importului de mercur la nivelul țării (mercurul fiind utilizat pentru separarea aurului de sedimentele aluvionare). Datele au fost expuse într-un studiu realizat de experți din SUA, Franța și Peru și publicat în luna aprilie a acestui an. Ele arată corelarea dintre prețul aurului, despăduririle din Peru și importul de mercur. Cifrele spun că prețul aurului a crescut cam cu 18% anual în ultimul deceniu, iar distrugerea pădurilor în interesul mineritului a crescut de 6 ori, de la 292 de hectare pe an între 2003 și 2006 la 1.915 hectare pe an, între 2006 și 2009. Efectele se simt și la nivelul emisiilor de carbon, ceea ce reprezintă o problemă gravă pentru Peru, unde autoritățile și-au asumat scheme riguroase de reducere a emisiilor de gaze de seră. Dar, în absența pădurilor, aceste planuri nu vor mai putea fi duse la îndeplinire. Emisiile vor crește, mai degrabă, în condițiile înmulțirii exploatărilor miniere.

Utilizarea mercurului în exploatare are consecințe grave asupra florei, faunei și asupra oamenilor, căci, odată ajuns în pământ și aer, el devine parte din ceea ce oamenii respiră, ating sau mănâncă (urme de mercur au fost descoperite în peștii din piața Puerto Maldonado, precum și în aerul din zonele miniere). Însă pericolele nevăzute sunt ignorate, ecosistemele distruse cu bună-știință, în scopul îmbogățirii rapide. Degeaba au arătat autoritățile peruane cu degetul către toți cei ce excavează în ilegalitate: lipsa unei legislații clare și dure și, mai ales, slăbiciunea în a pune în practică și bruma de legislație existentă au permis căutătorilor de aur să se comporte după bunul plac și interes. În ciuda unor eforturi depuse de fostul ministru al Mediului, situația nu s-a schimbat. Ori de câte ori poliția și procurorii vin să încerce să aresteze muncitorii de la o exploatare ilegală, o găsesc goală (ponturile ”șase, vine poliția!” funcționează și acolo) ori se trezesc depășiți numeric de mineri furioși, înarmați cu macete. Iar dacă le confiscă echipamentele, a doua zi au altele.

Situația este complicată și pentru că regiunea Madre de Dios a ajuns să depindă, economic, de exploatarea aurului. Așa că populația este mai degrabă de partea minerilor și pleacă mai puțin urechea la avertismentele oamenilor de știință, care vorbesc despre efecte de viitor ale acțiunilor din prezent. Banii din aur vin pe loc. Ce se va întâmpla cu generațiile viitoare din cauza dezechilibrelor de mediu nu pare a fi o problemă de pus pe masa prezentului. Iar susținerea electorală adusă de populația din regiune pentru noul președinte, instalat în iulie la putere, face și mai improbabile măsuri care să stopeze mineritul în zonă. Plus că nu doar mineritul în sine este o problemă: dezvoltarea lui a atras și alte fenomene, scăpate de sub control, cum ar fi contrabanda cu combustibil (în plină zi), traficul de minore pentru prostituție sau infracționalitatea.

 

Reportajul semnat de Barbara Fraser se găsește în întregime aici: High gold price triggers rainforest devastation in Peru

Barbara Fraser este jurnalist independent, scrie pe probleme de mediu, iar materialele sale au apărut în EcoAmericas, The Daily Climate, The Lancet, Environmental Science & Technology, Environmental Health News, Science World, National Catholic Reporter, Catholic News Service și în alte publicații. A câștigat de trei ori premiul Eileen Egan (pentru materiale pe teme umanitare) și este membră a Societății Jurnaliștilor de Mediu, Asociației Naționale a Scriitorilor de Știință și Asociației Jurnaliștilor Străini din Peru.

 

Sursa: Mongabay
Foto 1: Madre de Dios, Peru / Mongabay

 

Pe același subiect – goana după aur care distruge sau amenință cu distrugerea – puteți citi articolele TOTB despre Roșia Montană.

Recomandări:

Roșia Montană – Dilema aurului sau dilema ineficienței statului

Un argument economic împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană

Costa Rica câștigă lupta cu cianura. Ce avem de învățat în cazul Roșia Montană

Apel pentru salvarea Roșiei Montane: mai mulți arhitecți și arheologi contestă avizul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic

Pompei Cocean: Exploatarea Gold Corporation va distruge Roșia Montană