WWF a semnat un protocol cu autoritățile române pentru salvarea râurilor de munte

Marți, 21 ianuarie, Departamentul de Ape, Păduri și Pescicultură a semnat cu organizația WWF-România un protocol prin care cele două părți vor urma să alinieze producția de hidroenergie la legislația UE privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cu măsuri pe care România le va implementa în premieră pentru regiunea Dunării. Măsura vine în urma campaniei de protejare a râurilor de munte demarată de WWF și în contextul în care numeroase proiecte de microhidrocentrale au sfidat legislația și mediul, unele dintre ele fiind aprobate în arii protejate. Protocolul este menit, în primul rând, să evite această situație.

Foto: Peter Lengyel

Majoritatea oamenilor cred că hidroenergia e ieftină, curată și sigură. Totuși, România a asistat în ultimii ani la adevărate mutilări ale ariilor naturale protejate din Munții Carpați, prin dinamitări, excavări și albii aproape complet secate din cauza construcției și operării de microhidrocentrale, de cele mai multe ori încălcându-se în mod flagrant legislația europeană. Ceea ce a permis, printre altele, ca aceste intervenții să poată avea loc este cadrul legislativ ambiguu și faptul că România nu are un mecanism de pre-planificare strategică, valabil la nivel național și construit pe un set de criterii bine definite, , care să indice zonele în care asemenea amenajări ar putea fi posibile, alături de zonele unde nu se poate interveni.

În noiembrie 2013, WWF România a lansat campania “Râurile de munte: ultima șansă” și a adresat o petiție Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, prin care solicita un set de măsrui pentru salvarea râurilor, incluzând desemnarea unor corpuri de râuri unde amenajările hidroenergetice să nu fie permise. Petiția, semnată de peste 18.000 de oameni, a fost luată în calcul de departamentul sus menționat, care s-a angajat să semneze un protocol cu WWF pentru a reduce impactul negativ al hidroenergiei asupra naturii.

Protocolul prevede:

– Adoptarea, până la 31 ianuarie 2014, a unui act normativ care va desemna zonele de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate și corpuri de apă având stare ecologică bună și foarte bună);

– Înființarea, până la sfârșitul lunii februarie, a unui grup de lucru format din reprezentanți ai factorilor interesați care vor lucra la elaborarea, până la sfârșitul lunii februarie 2015, a unui mecanism de pre-planificare (ținându-se cont de zonele de excludere, nefavorabile și mai puțin favorabile) și a unor propuneri de armonizare legislativă și integrarea acestora într-un act normativ;

– Suspendarea procesului de avizare/autorizare de amenajări hidroenergetice până la finalizarea tuturor obiectivelor mai sus menționate.

Ne-am propus împreună cu WWF să milităm împreună pentru gestionarea durabilă a acestor resurse (n.r. – râurile) și să dezvoltăm un mecanism de pre-planificare pentru a preveni realizarea unor lucrări în locuri inadecvate care ar putea afecta mediul. Ne-am propus un calendar, vom iniția un grup de lucru care să adune competențele potrivite pentru obiectivul pe care ni l-am stabilit. Astfel, specialiști din cadrul Departamentului de Ape, din cadrul Administrației Naționale a Apelor Române, membri ai instituțiilor de specialitate și ai organizațiilor neguvernamentale, în primul rând ai WWF, vor constitui un grup de lucru până la 28 februarie, grup de lucru care va stabili criterii pentru delimitarea zonelor de excludere. Un alt lucru extrem de important este că am convenit de comun acord ca, începând cu 31 ianuarie 2014, să suspendăm procesul de autorizare a investițiilor de realizare a microhidrocentralelor în ariile protejate. Temeiul legal permite această suspendare a autorizării investițiilor de realizare a microhidrocentralelor în ariile protejate.

De asemenea, vom monitoriza împreună procesul de autorizare a acestor investiții în celelalte locații. Obiectivul nostru este acela de a proteja și conserva biodiversitatea din cursurile de apă, de a respecta directivele europene, și mă refer aici la Directiva Cadru Apă, și de a lua măsurile preventive necesare astfel încât să nu avem situații de introducere de presiuni hidromorfologice în cursurile de apă, presiuni care schimbă statutul apei și riscăm apoi să nu atingem starea bună a apelor. De asemenea, am convenit împreună cu WWF să facem pașii următori și să delimităm acele zone de excludere, să facem o cartografiere a cursurilor de apă astfel încât investitorii să știe foarte clar unde sunt zonele cu potențial hidroenergetic în care ar putea să dezvolte aceste investiții.

Trebuie să ținem un echilibru între politicile existente la nivel european. Pe de o parte să permitem dezvoltarea de investiții din surse regenerabile, cum e energia hidro, dar, pe de altă parte, să nu degradăm calitatea apelor, respectând astfel Directiva Cadru Apă. Vom avea un mecanism de pre-planificare la sfrârșitul anului 2015, până atunci vom lucra la delimitarea zonelor, pentru stabilirea criteriilor și pentru a monitoriza autorizarea investițiilor. Sunt investitori care își desfășoară activități, nu le blocăm, doar vrem să ne asigurăm că acele investiții se autorizează numai după respectarea întru totul a legislației europene și a ghidurilor emise în acest sens (n.r – Ghidul Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării ). Să nu facem greșeli pe care le-au făcut alte țări, și mă refer aici la Austria, care a realizat acele investiții și acum se vede nevoită să reconstruiască multe râuri, să refacă habitatele în zonele degradate. Această acțiune este una preventivă.

Lucia Varga, Ministru Delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură

Gruprul de lucru va monitoriza toate autorizațiile de construcție de microhidrocentrale, și pe cele emise, și pe cele în curs de emitere, pentru a vedea dacă respectă cerințele din ghidul mai sus amintit și a impune, acolo unde este nevoie, măsuri reparatorii. În cazul proiectelor deja începute în arii protejate, se va face o evaluare și, dacă se va constata un impact negativ asupra cursurilor de apă, operatorii vor fi obligați să rezolve situația.

Ghidul Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării, la elaborarea căruia a participat și WWF (ICPDR), a fost adoptat în iunie 2013 și recomandă țărilor semnatare a Convenției Dunării desemnarea zonelor de excludere și adoptarea unui mecanism de pre-planificare pentru dezvoltarea hidroenergetică. România este prima țară care acceptă recomandările ICPDR și care începe demersurile legale în acest scop.

Citiți și:

Râuri care mor sub monștri de beton

Hidrocentrale mici – dezastru mare

WWF: Microhidrocentralele din România sunt printre cele mai distructive din lume