Voluntari din Cluj strâng semnături împotriva tratatului care ar acorda corporațiilor puteri uriașe

0

La sfârșitul săptămânii trecute, un grup de voluntari din campania Salvați Roșia Montană a adunat la Cluj semnături pentru campania Stop TTIP, îndreptată împotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții. Gândită ca o inițiativă cetățenească europeană, această campanie are nevoie să adune cel puțin un milion de semnături de la cetățeni din cel puțin șapte state membre, pentru fiecare stat fiind definită o cotă minimă. Până la începutul weekendului, în România se adunaseră circa 8.000 de semnături din necesarul de 24.000. Voluntarii din Cluj vor să îndrepte lucrurile.

Text și foto de Radu Cernuta

Pornită în 2014 la nivel european, campania Stop TTIP este direcționată împotriva TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), tratatul privind comerțul și investițiile care se negociază în prezent între Uniunea Europeană și Statele Unite, respectiv împotriva CETA (Comprehensive Economic and Trade Agreement), care se negociază între Uniunea Europeană și Canada. Jurgen Maier, coordonatorul campaniei, explica într-un interviu pentru TOTB că unul dintre principalele pericole presupuse de adoptarea acestui parteneriat ar fi ”crearea unui sistem de justiție paralel pentru corporații, marilor companii urmând să li se ofere puteri uriașe.

Pe 15 iulie 2014, Stop TTIP a cerut Comisiei Europene înregistrarea ca Inițiativă Cetățenească Europeană (ICE), un instrument de democrație directă introdus de Tratatul de la Lisabona pentru a îmbunătăți participarea cetățenilor la procesul legislativ în UE. Prin acest instrument, cetățenii pot invita Comisia Europeană să propună proiecte legislative. De asemenea, pe marginea unei ICE reușite, trebuie să aibă loc o audiere în Parlamentul European. Cererea campaniei Stop TTIP de înregistrare a ICE a fost respinsă de Comisie cu două argumente: în primul rând, Comisia consideră că negocierile din cadrul TTIP și CETA nu sunt acte legislative, ci acte interne pregătitoare, care nu pot fi contestate prin inițiative cetățenești europene. Apoi, Comisia susține că o ICE poate doar iniția, nu și respinge proiecte legislative. Autorii campaniei consideră aceste argumente mai degrabă politice decât legale și au contestat respingerea la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg și, de asemenea, ei au început să adune semnături de la cetățeni. Până în prezent, numărul semnăturilor a depășit 2,4 milioane.

_8016225

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Negociate în mare parte în secret și încă destul de puțin cunoscute și înțelese de publicul larg, aceste tratate urmăresc să reducă barierele comerciale între părți, urmând să influențeze lucruri precum siguranța alimentară, legislația de mediu, sistemele de sănătate publică, regulamentele bancare sau dreptul la viață privată. Unul dintre organizatorii acțiunii de strângere de semnături de la Cluj, Roxana Pencea, explică mai multe despre pericolele tratatelor și despre motivațiile celor care li se opun: „TTIP presupune o dereglementare în multe domenii. Se merge pe ideea standardului celui mai scăzut între Statele Unite și Uniunea Europeană. Astfel, dacă, de exemplu, în Uniunea Europeană nu se permit anumite substanțe toxice în cosmetice, dar ele sunt permise în Statele Unite, atunci se va adopta standardul cel mai scăzut, iar Uniunea Europeană va fi nevoită să accepte produse cosmetice care conțin tot felul de substanțe acum interzise. Acest lucru e valabil și în industria preparării cărnii unde, la fel, se vorbește foarte mult de tot felul de metode de prelucrare a produselor din carne care nu sunt permise în prezent și care ar fi permise prin semnarea Tratatului. Aceeași discuție se poartă și în cazul organismelor modificate genetic. Practic, sunt o serie largă de standarde, de la standarde de mediu, la drepturile muncitorilor, standarde de sănătate, inclusiv cele culturale, care ar fi aduse la standardul minim prin semnarea TTIP. Pentru noi, clauzele ISDS (Investor-State Dispute Settlement) sunt cele mai periculoase în acest moment și ne motivează cel mai mult, pentru că vedem cazul cu Roșia Montană. Companiile au șanse mai mari de a câștiga astfel de procese dacă se semnează Tratatul, pentru că aceste clauze sunt destul de largi.”

Roxana Pencea ia drept exemplu clauza invocată cu Roșia Montană se numește Fair and Equitable Treatement.  Acest lucru, spune Roxana, ”permite avocaților care apără interesele corporațiilor să construiască orice pledoarie în apărarea clienților lor. Termenul fiind foarte larg, practic, și aprecierea acelor arbitri, acei judecători economici, nu este după litera legii, ci după cum consideră de la caz la caz. Și atunci, putem vedea o creștere foarte mare a arbitrajelor care se soluționează în favoarea corporațiilor. Dacă acum suntem nemulțumiți că RMGC dă în judecată statul român pentru compensații, în eventualitatea în care acest tratat se semnează, practic am vedea nenumărate alte corporații care ar acționa în instanță statul român și ar merge la curtea de arbitraj atunci când sunt nemulțumite de ceva. Și, dacă acum vorbim de cereri posibile de 4 miliarde, numărul lor ar putea crește foarte mult prin semnarea Tratatului.”

_8016193

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Perspectiva semnării acestor tratate, pe care John Hillary, unul din membrii comitetului cetățenesc care a inițiat acțiunea, le numește „un asalt al companiilor transnaționale asupra societăților europene și americane”, a determinat, la nivel european, ralierea a peste 480 de organizații care consideră că negocierile trebuie oprite, deoarece „sunt o amenințare pentru democrație, statul de drept, mediu, sănătate, servicii publice și drepturile consumatorilor și muncitorilor”. Despre șansele petiției care a adunat peste 2,4 milioane de semnatari de a atinge pragul necesar în România, Tudor Brădățan, un alt voluntar de la Cluj, e de părere că ”foarte multă lume din România o să se trezească atunci când o să riscăm să plătim bugetul pentru sănătate pe mulți ani, despăgubiri. O să se trezească mulți și o să-și dea seama că lobby-ul ăsta pe care îl fac companiile va trebui controlat, pentru că noi suntem cei care vom avea de suferit.” Și într-adevăr, pe harta interactivă unde se poate urmări evoluția numărului persoanelor care au semnat online, vedem că, după doar câteva zile de campanie, România a ajuns de la 32% la 44% din necesar. La acestea, ne spune Raluca, cel mai harnic voluntar, care a strâns peste o sută de semnături pe zi în stradă, se vor adăuga și cele aproximativ 2.000 de semnături strânse pe teren, în Cluj, care vor mai adăuga ele câteva procente la cota de țară.

Săptămânile trecute, a avut loc la Bruxelles cea de-a zecea rundă de negocieri între oficialii europeni și cei americani, pe marginea TTIP, la scurt timp după ce reprezentanții UE s-au retras din discuțiile înaintate de Națiunile Unite, pentru semnarea unui Tratat pe marginea Corporaţiilor Transnaţionale (TNC), care să apere drepturile cetățenilor în fața abuzurilor corporațiilor. Jerome Chaplier, de la European Coalition for Corporate Justice, Paul de Clerk, de la Friends of the Earth Europe Economic Justice Program și şi Karim Lahidji, preşidinte al International Federation for Human Rights, explică într-un articol de pe TOTB de ce de pe urma acestei alegeri a oficialilor UE, cetățenii ar avea major de suferit.

Dacă sunteți de părere că miza TTIP este importantă, puteți participa la strângerea de semnături necesare pragului de țară, astfel încât vocea cetățenilor români să se facă auzită. Puteți afla mai multe despre campania Stop TTIP de aici, iar petiția poate fi semnată și completând datele dvs. în formularul de mai jos.

 


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger