Urăște-ți aproapele ca pe tine însuți

96

Bună ziua, sunt Ana Dragu (foto), preşedintele Asociaţiei Autism Europa Bistriţa şi azi e o zi neagră pentru mine. Însă pentru că trăiesc în România şi nicidecum pentru că am un copil cu autism. Nici pentru că îmi petrec 90% din timp între copiii cu autism şi familiile lor pline de dragoste. Ci, da, oricât de banal ar suna, pentru că trăiesc în România. O ţară de mâna a treia în care e perfect posibil să se fabrice astfel de reclame, ilustrate de imaginea de mai jos.

 

de Ana Dragu

 

Ca cea pe care compania Secom o face pentru a promova un supliment alimentar bun la toate. Inclusiv la autism. Un supliment alimentar care nu are la bază studii validate ştiinţific pentru a-i dovedi eficacitatea. Şi atunci, dacă nu sunt studii, recurgem la mesaje subliminale şi la şantaj sentimental, nu-i aşa? Că doar trăim într-o ţară de maimuţe care nu au atins încă pragul unei dezvoltări cerebrale care să permită rularea proceselor cognitive superioare.

– Urăşte-ţi băieţelul!

– Urăşte-ţi băieţelul!

– „Urăşte-ţi băieţelul Urăşte-ţi băieţelul care a devenit de nestăpânit. Urăşte-ţi băieţelul care niciodată nu vrea să stea locului şi nici nu te ascultă. Urăşte-ţi băieţelul care se enervează din nimic şi se poartă urât cu ceilalţi!” – ca să cităm eminenţa cenuşie care a compus scenariul acestei campanii.

 

 

Dacă lipsa studiilor validate ştiinţific nu pare să ridice o problemă etică în promovarea unor pseudomedicamente pe o piaţă de fraieri cum e România, nici faptul că o astfel de reclamă ar fi interzisă în SUA nu pare să îi deranjeze pe cei care au comis-o. Nici tulburarea emoţională sau şocul şi groaza pe care vizionarea unui clip cu acest nume îl poate provoca nu îi înduioşează pe comercianţii care nu vor în fond decât să îşi vândă combinaţia cu 300 de lei cutia. Tot ce contează sunt efectele acestei campanii. Şi dacă vor reuşi să inducă ideea că un tratament cu medicamentul minune ar duce la preschimbarea „firescului” sentiment de ură pe care mamele îl nutresc faţă de un copil cu autism în dragoste justificată de sănătatea mintală, atunci scopul scuză mijloacele. Deşi se pare că în realizarea campaniei a fost consultat cel puţin un psiholog, se pare că nu unul îndeajuns de specializat în autism, altfel ar fi ştiut că băieţeii cu autism se „nu se nervează din nimic” (şi nici fetiţele de altfel, lăsate deoparte doar pentru că autismul e mai frecvent în rândul băieţilor şi publicul ţintă e format din potenţiali cumpărători şocaţi – părinţi de băieţei demni de toată ura). Şi pentru că clipul şi campania de prost gust se folosesc de mituri și prejudecăți, să încercăm să le spulberăm, cerând totodată organelor care se ocupă de acreditarea medicamentelor pe piaţa românească să analizeze la sânge efectele acestor produse sau lipsa lor de efecte.

 

 

Au apărut multiple definiţii de-a lungul timpului şi s-au dezvoltat terapii mai mult sau mai puţin eficiente. Însă miturile cu privire la „Rain Man” nu au dispărut. Iată câteva:

I. COPIII CU AUTISM NU STABILESC NICIODATĂ CONTACT VIZUAL

– unii au contact vizual, alţii îl dezvoltă după ani de terapie în care învaţă cum să stabilească contactul vizual. Însă mulţi autişti au acest contact. Mai redus şi diferit decât cel al copiilor tipici, însă privesc oamenii, zâmbesc şi se exprimă prin alte tipuri de comunicare non-verbală.

II. ÎN FIECARE COPIL AUTIST SE ASCUNDE UN GENIU

• În populația autistă, coeficientul de inteligență (IQ), ca și abilitățile și talentele variază în aceeași măsură ca și în populația non-autistă. Spre exemplu, un copil care pare capabil să își amintească datele nașterii tuturor colegilor din clasa sa, poate fi incapabil să le rețină numele. Un copil autist poate reține o sumă impresionantă de abstracțiuni, dar poate fi incapabil să facă o alegere simplă de tip: lapte sau ceai.

III. COPIII CU AUTISM SUNT INCAPABILI SĂ ÎŞI ARATE AFECŢIUNEA

• Acesta este probabil unul dintre cele mai devastatoare mituri pentru familii, potrivit căruia copiii autiști nu pot dărui și primi afecțiune și dragoste. Se știe că stimularea senzorială este procesată în mod diferit în cazul celor mai mulți autiști, și din acest motiv aceștia au dificultăți în a-și exprima afecțiunea în modurile convenționale. Dăruirea și primirea afecțiunii în aceste cazuri presupune voința că acest schimb să se facă în termenii copilului. Legăturile afective și relațiile copil-părinte pot fi dezvoltate în multe cazuri, cu muncă și răbdare.

IV. AUTIŞTII NU VORBESC

• Mulți copii autiști dezvoltă un limbaj verbal funcțional. Mulți alții pot dezvolta unele abilități de comunicare, cum ar fi limbajul semnelor, sistemul de comunicare vizuală, folosirea computerului sau a altor dispozitive electronice.

 

 

V. PROGRESUL ÎNSEAMNĂ CĂ UN COPIL NU ARE AUTISM

• Fals. Scopul oricărui demers terapeutic este progresul. Acesta este posibil în timp, prin foarte multă muncă, dragoste și susţinere din partea familiei.

VI. AUTISMUL ESTE VINDECABIL

• Fals. Autismul poate fi tratat, ameliorat până la limita la care devine neobserabil, iar copiii și adulții cu autism, cât și familiile lor, pot duce vieți productive și fericite. Prin terapie susținută orice autist își poate atinge potențialul maxim.

VII. AUTISMUL ESTE PROVOCAT DE UN MEDIU FAMILIAL NOCIV ÎN CARE CREŞTE COPILUL

• Fals. Milioane de copii din toată lumea cresc în medii nocive şi defavorabile şi nu dezvoltă tulburări din spectrul autist.

VIII. COPIII AUTIŞTI SUNT INCAPABILI SĂ ÎNVEŢE

• Fals. Însă de cele mai multe ori cheia învăţării stă în identificarea modalităţii de predare adecvată fiecarui copil.

IX. AUTIŞTII NU DORESC COMPANIA CELORLALŢI

• Fals. Autiştii au nevoie de compania celorlalţi însă în termenii şi dozajul stabiliţi de ei înşişi.

X. COPIII CU AUTISM AR PUTEA VORBI DACĂ AR VREA, ÎNSĂ SUNT ÎNCĂPĂŢÎNAŢI

• Înainte de începerea terapiei, majoritatea copiilor autişti nu înţeleg rolul limbajului, aşa că nu găsesc nici un sens în a utiliza un instrument pe care nu îl înţeleg.

Publicul și câteodată profesioniștii, din nefericire, sunt lipsiți de educație când vin în contact cu persoane cu o tulburare pervaziva de dezvoltare. Nu negați problema, încercați să vă educați și să faceți față dificultăților specifice. Orice om, cu sau fără o dizabilitate are dreptul la respect și la dragoste și trebuie ajutat să aibă o viață demnă.

XI. AUTISMUL SE TRATEAZĂ CU MEDICAMENTE

Nicăieri în lume autismul nu se tratează cu medicamente. Dintr-un motiv foarte simplu. Teoriile cu privire la cauze nu sunt clarificate, iar studiile clinice promiţătoare sunt abia la început. Se tratează doar unele simptome, iar efectele secundare sunt de regulă deloc de neglijat, aşa că administrarea unor medicamente de risc se recomandă doar atunci când terapia eşuează sau nu se poate desfăşura eficient în lipsa unor neuroleptice. În rest, totul e vrăjeală ieftină şi de prost gust. Nu aşteptaţi minuni de la medicamente, nici măcar doctorii nu aşteaptă. Sunt pe piaţă o groază de companii farmaceutice care încearcă fie să îşi testeze produsele pe copiii voştri, fie să le vândă fără dovezi că ar fi eficiente recurgând la diverse strategii de marketing lisite de scrupule.

Dar, cel mai important, NU PIERDEȚI TIMPUL plimbându-vă de la o clinică la alta, în căutarea unui diagnostic ferm. Și de îndată ce aveți certitudinea că copilul nu se dezvoltă cum ar trebui, deci se află „la risc”, începeți primele demersuri terapeutice. Niciodată o terapie de tip cognitiv comportamental nu va dăuna unui copil cu dezvoltare tipică, chiar dacă pe parcurs se va dovedi că nu suferă de o tulburare din spectrul autist. Însă, neînceperea unui program de intervenție timpurie în cazul unui copil autist are efecte devastatoare pe termen lung, pentru că acesta va avea de recuperat din ce în ce mai multe lucruri pentru a atinge pragul de dezvoltare corespunzător vârstei fizice.

Trimiteţi feedback companiei prin care să le transmiteţi că nu sunteţi un popor spălat pe creier, conduşi strict de emoţii primare şi nu veţi cădea în capcana de a administra copiilor voştri pastile pe bază de Red Bull. Oricît v-ar explica ei că ura e justificată.

P.S. Nu, autismul nu include personalităţi multiple – the good guy and the bad guy din filme poliţiste proaste nu şi-au dat întâlnire în creierul copilului dumneavoastră ca să vă aducă pe culmile disperării. Mesajul oricărei campanii decente când vine vorba despre sănătatea mintală trebuie să fie unul al dragostei şi speranţei.


96 de comentarii

  1. Creatorul De Vise via Facebook on

    o intrebare pentru Think Outside the Box … voi ce parere aveti despre grupul care solicita scoaterea icoanelor si religiei din scoli ? sunteti pro sau contra ?

    • Parerea mea este ca se face prea putin in acest sens !Pe langa scoaterea icoanelor si a religiei din scoala,propun urmatoarele:arderea tuturor cartilor cu caracter crestin , distrugerea tuturor operelor de arta cu caracter crestin,distrugerea crucilor din cimitire .In acest sens,fiecare din noi sa elimine din casa bunicilor sau a parintilor orice icoana sau lucru care face referire la credinta.In cazul monumentelor cum sunt:Voronetul,Capela Sixtina ,etc.,propun transformarea lor in cluburi.E de ras,nu?Noroc ca exista tot felul de democrati, ca altfel ne mananca “obscurantismul”…

    • eu nu cred ca religia trebuie predata in scoala si, in felul acesta ,impusa-asta-i culmea ,sa mai fii nevoit sa primesti nota si la religie-va ganditi ca cei ce predau religie nu au aptitudini didactice-au ,eventual,ceva cunostinte de religie-ati cerut parerea elevilor,vreodata ,daca vor sau nu sa studieze” materia” asta ? E plin de biserici -credeti ca asta inseamna ca oameni sunt mai credinciosi-nu oamenii cer sa se tot construiasac biserici,ci preotii vor sa-si dezvolte afacerea din vanzarea serviciilor religioase-fiecare persoana are relatia proprie cu divinitatea,fie ca se preda la scoala sau nu,fie ca iti sparg urechile clopotele spnsorizate de la biserica din vecini-IPOCRIZIE-DULCE MELODIE !

      • MAJORITATEA CONTEAZA, pentru o mana de atei hai sa rupem 90% din educatia religioasa a copiilor- asta este ipocrizie cand vre,i ca minoritate mai multe drepturi ca majoritatea –

  2. @Creatorul De Vise: Religia/credinta sunt lucruri personale si asa ar trebui sa ramana. Mi se pare corect si democratic a respecta dreptul fiecaruia de a crede sau de a nu crede in diferite zeitati. Iar cand in institutiile publice sunt afisate simbolurile unei anumite religii, deja avem o problema… 🙂

  3. Pingback: Urăște-ți aproapele ca pe tine însuți « Pandora's | Blog la feminin

  4. Cornel Dumitrascu via Facebook on

    chestia cu transferatul sentimentelor dinspre bolnav catre boala nu-i noua, doar ca exista filme si exista chestii cu titluri gen Texas Chainsaw Massacre 2, ca sa o zic cat de cat “acceptabil”.

  5. Cornel Dumitrascu via Facebook on

    chestia cu transferatul sentimentelor dinspre bolnav catre boala nu-i noua, doar ca exista filme si exista chestii cu titluri gen Texas Chainsaw Massacre 2, ca sa o zic cat de cat “acceptabil”.

  6. Ana-Maria Dragomir via Facebook on

    e o campanie publicitară care n-o țină prea mult însă s-ar putea să aibă efecte pe termen mai îndelungat, zic eu. folosește mesaje negative foarte puternice, iar unul dintre efectele astea este faptul că produce dezbateri și discuții mai ceva decât o reclamă care încurajează empatia. pe urmă, are șanse să rămână în memoria celor care au văzut-o pentru mai mult timp tocmai pentru că e atât de șocantă. e o strategie de marketing meschină. nu știu dacă am mai văzut așa ceva. noroc de textul ăsta că l-ați scris. ioi!

  7. Articolul incepe cu “Buna ziua, sunt Ana Dragu (foto jos)…” si chiar mai jos este poza cu doamna din reclama. Asta poate crea confuzie (cel putin la mine a facut-o) si se poate confunda autoarea articolului cu persoana care joaca in reclama, cel putin la inceput.
    Altfel, felicitari pentru articol si sper ca in urma reactiilor compania sa-si dea seama ce porcarie a facut, sa-si retraga reclamele si sa prezinte scuze publice.

    • Sunt cu totul de acord cu dumneavoastra. Rezonez personal la intreg cluster-ul de probleme despre care vorbeste direct si printre randuri, doamna Dragu. Ii trimit, pe aceasta cale, un gand bun, dar nu voi da share. Partii intai, pentru ca propaga ceea ce, poate, i-ar fi putut face pe parintii mei sa-si greseasca amarnic vietile, abandonandu-ma (desi nu cred). Sunt si alti parinti, poate mai nehotarati, poate mai incercati. Pentru ei si pentru copii lor, multa dragoste. Dagostea are felul ei de a vindeca. Nu au nevoie de acest share, ci de dragostea de aproape a celor din jur. Partii a doua pentru ca, desi tot bine intentionata, nu misca suficient. Mi-am adus aminte ca pana si eu cunosc povesti cu oameni vii in situatii de aceste feluri, care sunt mai catchy decat un articol de genul lista, in sensul cel mai bun: sunt dadatoare de speranta. Exista jurnalisti, exista publicitari care le pot spune bine. Fiecare poveste pozitiva bine spusa ajuta real. TOTB, poate ati putea fi de ajutor.

    • Corect. Un titlu bun pentru articolul acesta m-a facut sa vreau sa inteleg despre ce e vorba si, inevitabil am merg pe pagina atat de blamata. In concluzie, un articol bun m-a facut sa retin,fara voia mea, numele unei companii cu o campanie meschina si numele unui produs care poate ca nici nu ar trebui sa existe…

    • Notorietatea, asociata istet cu sentimente pozitive de catre o comnaie suficient de fara scrupule daca a dispus promovarea in aceasta maniera, va aduce cresterea vanzarilor. Articolul, observatiile, condamnarea lipsei de moralitate, pentru toate acestea aveti aprecierea si admiratia mea. Insa publicitatea negativa e tot tublicitate. Pacat.

    • Iar faptul ca “nu suntem foarte siguri”…
      O vor dovedi cifrele companiei (daca vor fi facute publice in urma unei analize, asemeni acestui articol). Cred ca o astfel de asociere (campanie lipsita de etica impreuna cu cifrele rezultate in urma campaniei) ar putea fi foarte convingatoare in privinta constientitarii potentialilor consumatori / clienti… Hopefully…

  8. Ana-Maria Dragomir via Facebook on

    e problematică, cu două tăișuri faza asta cu sheruit-ul. într-un fel ar putea ajuta la crearea unei reacții critice care să ducă la scoaterea reclamei din mass media și din rețelele sociale. pe de altă parte ajută indirect la promovarea mesajului și a produsului, chiar dacă intenția e bună. ideea e că poate o să fie scoasă mai repede câtă vreme se adună reacții indignate.

  9. Ian Sau Serban via Facebook on

    dar voi ce parere aveti despre niste oameni atit de spalati pe creier incit au nevoie de reclame ca sa stie cum sa procedeze?

  10. Reclama Secom, pe langa multa nesimtire, discrimineaza. Producatorii medicamentului ar trebui dati in judecata, iar cretinul “creativ” obligat in solidar la despagubiri. Daca exista o asociatie pentru protectia bolnavilor cu autism/alzheimer ar trebui sa se gandeasca si la optiunea asta.

  11. Va grabiti toti sa dati cu parul…obisnuiti fiind sa va mintiti si sa mintiti. Nu stiu daca e ok ca reclama dar e impresionanta prin faptul ca e onesta, ca surprinde exact ceea ce se intampla in sufletul acelei femeie, oscilatia dintre iubire si ura, sinceritatea si deznadejdea, ura, si disperare. Chiar credeti ca toti sunt otova si conventionali asa cum va aratati aici, fara pic de intelegere pt subtilele si dureroasele miscari sufletesti ale unei femei care sufera? va lasati luati de valul ipocriziei care spune ca ura e rea si iubirea e buna. Unde doamne iarta-ma ati vazut asa ceva? Toti uram si iubim incepand de la parinti la toti cei care ne parcurg viata la un moment dat. Lasati ipocrizia si judecati onest fara prejudecati si sabloane. dupa cum spuneam nu stiu daca e functionala ca reclama dar ca joc al miscarilor sufletesti e chiar f buna

    • Cumpara-ti pistol, omule! Sa ai intai un copil autist si apoi, sa-ti dai cu parerea! Nu stiu, ce m-a umplut de sila mai mult, reclama…sau parerea ta proprie si personala! Noroc cu tine, ca stii ce e in sufletul femeii! Restul prostilor care-se-mint-singuri-doar-pt-ca-sunt-obisnuiti-sa-o-faca se simt obligati sa replice, nu pt ca ar avea un copil autist, ci pt ca tin neap sa filozofeze, pe tema asta… Sa fim seriosi! Vrei filozofie? Incerca pe la piata, poate acolo gasesti pe cineva care te-o si asculta!Cat despre cat de buna gasesti reclama cretina, poate trebuia sa te faci …critic! Cu stima!

    • intr-adevar sentimentele de ura si de iubire sunt prezente in fiecare dintre noi si dualitatea aceasta e specifica omului. dar nu cred ca asta vrea sa scoata in evidenta reclama… ca sa-ti vinzi un medicament in felul acesta mi se pare cel putin lipsa de creativitate…

      ma intreb cum vor trece peste acest ESEC, cei care au conceput acest clip publicitar: persoana / persoanele care au avut aceasta idee nefericita, cei care au realizat materialul, firma care a platit acest clip publicitar predestinat esecului lamentabil de la prima iesire pe piata… bineinteles, daca au constiinta…
      se vor URI? isi vor spune ca in reclama: URASTE-TE? si vor lua produsul- Minune pentru a-si reveni? le recomand Psihoterapia … numai bine sa dea Dzeu ! Un psihoterapeut.

    • Mission accomplished in cazul tau. Aparenta sinceritate a bietei femei cu care tocmai ai aratat ca empatizezi creaza o reactie in lant. Si asa dupa cum zicea articolul, pe producatroi si pe cei care au creat campania nu ii intereseaza decat cifrele, nu sentimentele noastre, decat in masura in care genereaza vanzari…

      Cei care vizualizeaza clipul nu vor constientiza ca doamna filmata e doar o actrita foarte buna. Sentimentele sunt reale, trairile sunt reale, cel mai probabil preluate din marturisirile celor in cauza si transpuse inteligent in aceasta reclama. Buna agentia cu care au lucrat. Buna si fara scrupule.

  12. Ana Dragu via Facebook on

    Vă spun eu: nu e ok reclama. Nu orice suferinţă se transformă în ură. Da, e impresionant că reuşeşte să sugereze că ura va dispărea ca prin farmec odată cu banii aruncaţi pe medicamente.

  13. Uraste Secom ! Uraste’le parintii, uraste’i pe ei, uraste’le copiii!
    Uraste tot ceea ce reprezinta ei!
    Goana fara scrupule dupa profit. Campanii facute de niste tineri dezechilibrati si cinici,
    Oameni fara D-zeu pentru care doar banul ii mai anima.
    Vanzarile ! Vanzarile ! Vanzarile !
    Vinde ! Vinde ! Vinde ! Vinde !
    Si pe parintii lor si i’ar vinde, i’ar chinui, i’ar omora.
    Oameni recenti care nu stiu ce inseamna suferinta, si asta nu le va trece cu suplimente alimentare.
    Oameni rupti de familiile lor. Oameni fugiti la oras pentru a se ajunge, pentru a parveni.
    Oameni care nu au unde sa se intoarca. Oameni care nu au nimic in spatele lor.
    Oameni pentru care vorbele sunt doar sunete.
    Oameni pentru care iubirea e doar sex, si ala pe fuga.
    Oameni pentru care …
    Oameni care nu sunt oameni. Nici animale! Si animalele sunt capabile de afectiune.
    Oameni care sunt doar monstrii. Monstrii crescuti in tranzitia noastra spre un ideal iluzoriu.
    De fapt nici nu ii poti urâ. Ei nu sunt oameni. Ei sunt … chestii, impresii, facturi si bilanturi.
    Ei nu exista ca oameni, nu exista ca suflete, nu exista ca fiinte.
    Hâdă le este viata si micile lor dorinţe pe care le confunda cu dragostea.
    Aceste reclame sunt un foarte puternic motiv sa nu cumpar in veci produsele lor.
    Cineva care este angajatul unei astfel de companii nu poate decat sa fie fara scrupule si sa isi urmareasca exclusiv propriul interest. Ce sa descopere un astfel de om.
    Cineva asemeni lor doar apuca, doar smulge, doar sfasie si doar distruge.
    Blestemata fie memoria lor. Blestemati fie cei care i’au facut asa.

    PS. acesta este comentariul facut pe pagina lor dar care cel mai probabil va fi “moderat” prin lipsa.

  14. Multumim pentru scrisoare, Ana, ai scris in locul multora dintre noi, Iar tu, draga Radu, nu judeca, nu judeca nici macar onest. Oricat de onesta ar fi, judecata ta, a voastra, ne doare pe noi parinti de copii cu autism, pentru ca ii iubim mai mult decat orice pe lume. Sunt sigura ca si printre parintii copiilor cu autism exista parinti care isi urasc copiii, asa cum se intampla si in cazul copiilor normali. Dar pe noi ne doare poate mai tare, pentru ca noi trebuie sa muncim din greu ca sa primim o imbratisare din partea copilului pe care l-am asteptat cu cel mai mare drag timp de 9 luni, pentru care am fi fost si am fi in stare sa ne dam si viata… Asa ca nu ne judeca onest, fii doar empatic! Daca poti si daca vrei.

  15. Pingback: un NU, contra suplimentelor « arakelian

  16. Mariana Papava via Facebook on

    Poate sa para ea cat de realista credem noi dar e o tampenie. Nu e onesta, nu va mai mintiti si nici nu generalizati! In loc sa le ofere sprijin celor care se confrunta cu situatii de acest gen, se transmite un mesaj de toata jena: “vai de viata ta, in ce kkt esti”. Oamenii aia stiu bine in ce situatie se afla: nu au nevoie sa le fie reamintit printr-o reclama.@Radu Ghitulescu: daca eu ti-as spune ca esti prost pentru ca ai chelie, te-ai simti mai bine daca ti-as recomanda si un medicament?

  17. Mariana Papava via Facebook on

    Poate sa para ea cat de realista credem noi dar e o tampenie. Nu e onesta, nu va mai mintiti si nici nu generalizati! In loc sa le ofere sprijin celor care se confrunta cu situatii de acest gen, se transmite un mesaj de toata jena: “vai de viata ta, in ce kkt esti”. Oamenii aia stiu bine in ce situatie se afla: nu au nevoie sa le fie reamintit printr-o reclama.@Radu Ghitulescu: daca eu ti-as spune ca esti prost pentru ca ai chelie, te-ai simti mai bine daca ti-as recomanda si un medicament?

  18. sunteti mult prea frustrati, e doar o idee poate mai putin inspirata a unui copyright-er, in schimb, voi, sariti ca o haita de pitbulli la gatul celor “vinovati” take it easy, poate efectul pe termen lung va fi unul benefic… ce ziceti?

    • de ce sa-i numim frustrati??? ce cuvant este asta?? tu ar trebui sa “take it easy”. In cazul acestor copii si parinti, nu este loc de “o idee mai putin inspirata” sau “POATE efectul pe termen lung VA FI bla bla…” In astfel de campanii de “promovare” de tratamente sau programe, orice, este ideal sa se ceara suport, sustinere si chiar ajutor din partea celor implicati direct, parinti care stiu exact realitatea. Este un lucru extrem de delicat pentru a nu fi tentat sa “sariti la gat ca o haita de pitbulli”. Consider o jignire acest spot. Vorbim despre ceva mult prea serios si demn de maxima atentie si deci niciun copywrighter nu poate fi scuzat…
      fara a ofensa pe nimeni, asta este ceea ce gandesc si simt eu, mama fiind… De ce nu mi se adreasa si mie acest produs?? Chiar daca fetele mele nu au autism…dar si ele ma exaspereaza de cele mai multe ori…orice copil are aceleasi comportamente, pana la urma…indiferent de “autism sau nu” SUNTEM PARINTI, ORICUM AR FI COPIII NOSTRI! Si nu avem cum sa-i uram!!! Asta este strategie? Asta este idee?? Doamne, in ce lume traim!

  19. Ana Dragu via Facebook on

    Tocmai de asta e periculoasă pentru că marşează pe un sentiment general uman, însă în nici un caz general valabil. Nici unul dintre părinţii copiilor cu TSA pe care îi cunosc nu îşi urăşte copilul. Şi nu, stimate domn Ghiţulescu, nu se mint şi nici nu sunt ipocriţi din cauză că îşi iubesc copiii. Dacă suplimentul lor alimentar ar avea realmente efecte pozitive în autism n-ar fi nevoie de o astfel de campanie.

  20. Ana Dragu via Facebook on

    Tocmai de asta e periculoasă pentru că marşează pe un sentiment general uman, însă în nici un caz general valabil. Nici unul dintre părinţii copiilor cu TSA pe care îi cunosc nu îşi urăşte copilul. Şi nu, stimate domn Ghiţulescu, nu se mint şi nici nu sunt ipocriţi din cauză că îşi iubesc copiii. Dacă suplimentul lor alimentar ar avea realmente efecte pozitive în autism n-ar fi nevoie de o astfel de campanie.

  21. Am urmarit reclama, intradevar mesajul e dur, dar real, de fapt ceea ce am inteles eu, este ca aceea femeie se uraste pe ea din cauza neputintei.In ea se da o lupta intre iubirea pentru copil si ura pentru neputinta ei in fata bolii, este gresit sa cumperi produsele din reclame pentru ca reclama e frumoasa, sau urata, un produs bun nu are nevoie de reclama. Lupta care o duce aceea femeie o duc multi oameni care au in jur persoane speciale, dar poate ca nu au taria sa o spuna cu glas tare. Acele ganduri negative accentueaza si mai mult sentimentul de vinovatie, iar acel sentiment te indeamna la mai multa iubire.

  22. Ana Dragu via Facebook on

    Sau, hai să o luăm invers, ca să fie cum spune domnul Ghiţulescu: dacă îţi urăşti sincer copilul bolnav, dă-i pastilele noastre.

    • Bietii copilasi,duceti-i la biserica sa-i exorcizeze sarlatanii de popi pe o gramada de bani,dati-le si medicamente ,terminati-i ,saracii, cu totul,anihilati-i si pe ei si pe voi, care luptati pt ei-la ce bun. in lumea asta, sa ai dorinta de a fi mai bun, cu tine si cu altii ?

  23. Lasati-va de analizarea virtutilor cinematografice ale reclamei si deschideti ochii. Este limpede ca aceia care isi bat gura in apararea acestei reclame dezgustatoare nu au un copil autist in familie. Din pacate, ceea ce spune femeia respectiva este ilustrarea perfecta a retardului cultural caracteristic Romaniei, o tara in care parintii prefera sa-si indoape copii cu medicamente in loc sa-i duca le terapie. O tara in care parintii prefera sa nege ca micutii au o problema in loc sa o infrunte, o tara in care sute de mii de copii sunt privati de sansa de a avea o viata mai buna pentru ca parintii ii vad ca pe un esec personal. Mi-e SILA de aceasta reclama si de MIZERIA asta de tara si mi-e mila de toti parintii LUCIZI ai copiilor cu autism. Mai mult, autismul nu este o boala degenerativa, oameni buni – nu e Alzheimer, Parkinson sau scleroza, nu e nici schizofrenie. Aceasta reclama ar trebui INTERZISA.

  24. Eu sunt una dintre cele “plecate cu sorcova” pentru ca eu chiar nu il vad bolnav. Figura mea nu e nici pe departe ca a actritei din reclama. Eu cand ma gandesc la fiul meu zambesc cu gura pana la urechi. Ba mai mult, radem toata ziua si ne harjonim exact cum fac copiii si parintii din familiile “normale”. Da, avem si zile mai putin bune, dar nu suntem cu totii asa?
    Cum naiba sa urasti ceva ce face parte din copilul tau? Puiul meu a fost asa mereu, doar ca nu am stiut eu sa il “citesc” de la inceput. Acum ca avem un diagnostic ar trebui sa ma sucesc si brusc ca ii urasc “boala”? Cand de fapt eu asa l-am stiut dintotdeauna, pentru mine nu s-a schimbat deloc. Ba mai mult de atat, acum ca stim unde sa lucram, pun ramasag ca piciul meu va da peste nas multor oameni cu astfel de conceptii.

  25. Pingback: Marketeer.ro – digital marketing pioneer » Armada Advertising semneaza o campanie controversata: Uraste.ro

  26. Pingback: Pana unde poate duce goana de virale ? Sau cat de cretina e campania "uraste.ro" | AurasMihai.ro

  27. Cea mai buna modalitate de a lupta impotriva acestei abordari imorale este sanctionarea atat a produsului, a producatorului – Secom, dar mai ales a farmaciilor partenere – SENSIBLUE, HELP NET si DONA! Eu nu voi mai calca in niciuna din cele 3 farmacii si va indemn sa faceti la fel. In plus, putem trimite mesaje lanturilor de farmacii amintite prin care sa ne exprimam indignarea si sa le solicitam sa anuleze parteneriatul cu Secom! Nu scrieti doar aici, luati atitudine!

  28. Casutele de email ale farmaciilor partenere (Sensiblue, Help Net si Dona) asteapta opiniile voastre cu privire la sustinerea acordata produsului 😉
    Si, intre timp, ca sa nu le obosim prin atata interactiune, propun sa nu le vizitam…sa le dam timp sa repire si sa reflecteze….

  29. Casutele de email ale farmaciilor partenere (Sensiblue, Help Net si Dona) asteapta opiniile voastre cu privire la sustinerea acordata produsului 😉
    Si, intre timp, ca sa nu le obosim prin atata interactiune, propun sa nu le vizitam…sa le dam timp sa respire si sa reflecteze….

  30. Lucrez cu copii autisti si chiar daca acum ma ia in brate si imi zice ca sunt prietenul lui si dupa 5 minute fuge de mine spunand ca e speriat si ii e frica de mine, sau sunt cazuri in care te pot lovi…. Nu as putea sa urasc un copil pentru ca e bolnav, si nici macar nu sunt copii mei.
    Think Outside the Wallet!!

  31. Pingback: Ce învățăm din campania Urăște.ro pentru promovarea Neuro Optimizer

  32. eu personal am trimis acest mesaj pesiteul firmei respective:
    “sunt mama a doi copii cu autism si niciodata nu am incercat sentimentele descrise in clipul dvs publicitar fata de copiii mei, indiferent de manifestarile lor
    am folosit produsul la care faceti aceasta reclama, timp de 3 luni la ambii copii, fara a obtine imbunatatiri pe niciun plan, dimpotriva starea de agitatie le-a crescut la amandoi, incat a trebuit sa opresc administrarea acestui produs

    nu as fi avut o nerecomandare a acestui produs catre alte familii, caci era posibil ca in cazul altor copii sa existe rezultate bune..dar in urma reclamei prin care promovati acest produs, ati reusit sa ne lasati un gust amar si mie si altor familii cu copii autisti si sa ne jigniti la modul public, incat va asigur ca ati reusit sa va pierdeti multi clienti pe aceasta cale.
    in speranta ca pe viitor veti lua decizii mai bine fondate si mai etice privind promovarea produselor proprii, va salut cu respect (respect pe care consider ca firma dvs. nu ni l-a aratat noua)
    camelia david, jud. bihor”

  33. eu lucrez cu copii cu autism. e o scoala normala, dar tanarul din clasa mea s-a integrat bine, copiii l-au acceptat. el nu s-a adaptat inca perfect la programul scolar, insa de saptamana aceasta o am pe bunica lui ca “umbra” (suport moral in clasa), iar baietelul a facut progrese. zilnic imi multumeste mama lui! e infiorator acest sentiment: sa-ti multumeasca un parinte pentru ca-i accepti copilul in clasa! da, e greu sa lucrezi cu acesti copii. da, sunt frustrati ca nu-s intelesi, ca nu-s acceptati. le e greu sa inteleaga lumea nostra de oameni mari, dar toti copiii au asemenea momente. e dreptul lor sa ne cunoasca lumea si sa vrea sa faca parte din ea!

  34. Desi pare imoral sau exagerat, felicitari pentru idee si campanie. Singura problema pe care o vad eu este aceea ca au cam restrans grupul tinta pentru ca un astfel de mesaj rezoneaza doar cu o anumita categorie de oameni, si anume aceea capabili de introspectie si constientizarea sinelui sau eului. In fine, imi place campania dar nu am incredere in produs. Problemele tratate in campanie sunt acute si grave iar astfel de probleme nu se trateaza cu suplimente alimentare. Daca prin campania asta vindeau un medicament puternic, ma aveau ca pe o potentiala clienta.

  35. Bun. Avem un clip care nu rulează niciunde în media și are doar 4500 de vizualizări pe canalul oficial al firmei care vinde acest produs. Este practic inexistent. Cel puțin jumătate dintre aceste vizualizări provin de pe site-ul dumneavoastră, articolul de mai sus are în momentul acesta puțin peste 2300 de like-uri. Întrebarea mea este, ce faceți dumneavoastră aici?

  36. Acesta este un mesaj postat pe situ acetei campanii (la sectiunea care acum se numenste Descarca-te si ieri se numea Mesaje) si care banuiesc ca va fi moderat prin respingere:

    “Buna ziua, spuneti-mi si mie va rog – cei care au gandit campania sau au finantat-o sau au acceptat sa ii reprezinte ca imagine – fac vro unii dintre ei parte din targetul acestui medicament?
    Intrebarea e serioasa (chiar daca pare tendentioasa)
    Exista 1, 2…5 oameni intre cei care au realizat si au finantat aceasta campanie care sa aiba o experienta emotionala legata de un om cu Alzhaimer sau Autism?
    Sa stea zile in sir din viata lui non stop langa mama, tatal sau copilul bolnav fara vro sansa de scapare?
    E cineva atat de puternic si matur emotional care sa fi reinventat relatiile umane cu un om iubit, care sa redefineasca bucuria si energia pozitiva si viitorul luminos al vietii pe care o traieste?
    E cineva atat de puternic care sa fi stat zi de zi in viata lui, de “ala care-l ingrijeste” si sa fi inteles de ce boala nu-l reprezinta pe om si ca emotia si dragostea si frumusetea adevarata e total diferita de cea din prime time?
    E cineva care boala aceasta face parte din viata lui si totusi are curajul sa fie optimist si sa zambeasca si sa vada rostul si viitorul prin ea si dincolo de ea?
    E vro unul dintre cei care gandesc strategia de promovare a acestui produs care sa fi trecut pe bune prin asa ceva?
    Intreb cu interes pentru ca am convingerea ca nimeni care a trecut printr-o maturizare emotionala ocazionata de o astfel de situatie , NIMENI nu va reactiona poztiv la un asemenea mesaj. NIMENI.
    E marketing failure domnilor!
    Mesajul niseaza publicul in niste “unii” despre care voi habar n-aveti nimic. Aia din target sunt altfel decat scrie pe forumuri si la sesiunile de brainstorming ale creativilor.
    Trairile celor care se impaca cu destinul lor sunt intense si complexe, precum cele din romanele clasice romanesti pe care nu le-ati citit niciodata. Oamenii astia nu se uita pe Youtube si nu-si scriu offurile pe Facebook si nici nu o sa-si ia pastille ca sa scape de problem. They face it! Cu demnitate si curaj.
    Am convingerea ca pe masura ce spoturile astea devin virale se mareste gaura de sub voi, care e inevitabila.
    Sper ca ati investit multi bani in ea.

  37. …de multe ori,prin mintea oamenilor ,trec fel si fel de ganduri…dar daca treci de la gand ,la fapta,atunci e rau…mai ales daca e o fapta,prin care face ceva rau…ori si ce fapta rea,te va marca pe viata…ura,e un sentiment,care in timp,te va distruge…mai bine suferi in anumite momente,decat sa-ti induci in suflet sentimentul de ura…inteleg,ca unele femei,a caror familii,nu dispun de resurse financiare,duc greul in viata,si cand mai au pe langa ele,un sot fara in-telepciune,au o soarta grea in viata cu un astfel de copil,dar e o jertfa care trebuie dusa la capat…nu oamenii,i-si aleg soarta..!!!…soarta poate fi influientata de pacatele personale sau ale celo din trecut…!!!

  38. Pingback: Marketeer.ro – digital marketing pioneer » O victorie pe care de fapt nu mi-o doream legata de campania Uraste.ro

  39. eh, acum nu am sa ma bat eu cu toate doamnele care nu pot sa admita ca in situatii de criza poti reactiona scindat fara ca asta sa afecteze ceea ce faci tu pt copilu tau. lipsa de intelegere si subtilitate a acestor doamne imi frange inima. Blocate de stereotipii sociale functioneaza in normele a ceea ce pare corect si acceptabil si resping tot ceea ce nu se pupa cu sablonul. Destupati-va urechile, ochii, mintea…in clip nu e vorba de sentimente, e vorba de emotii, tranzitorii, firesti. Nu e sentimentul de ura, ci emotia spaima. Aloo un pic de analiza pe text si ati vedea ce se intampla

  40. Pingback: Nu ne urâm copiii punct ro | Vlad Stroescu

  41. Domnule Radu Ghitulescu, faptul ca o reclama este proasta sau buna nu mai conteaza pentru producator, daca ea si-a indeplinit misiunea de a ramane in mintea ta, dar pentru tine ca si consumator (cu voie sau fara voie) este de maxima importanta. Asadar nu sta nimeni sa faca analize. Daca nu s-a inteles ceea ce trebuia de la “prima impresie”, inseamna ori ca este prost facuta si nu stie sa transmita ceea ce ar fi trebuit ori ca prodcatorul nu are scrupule privitoare la emotiile consumatorului… Reclamele nu sunt opere literare sau capodopere cinematografice ca sa faci analize!

  42. Liliana Raileanu 10.10.2012 Nu observati ca tot ce vedem ca reclama nu ni se potriveste noua in general? Ce se intampla – e foarte simplu! Totul este traducere de proasta calitate. Incercati sa nu aruncati tot ce nu merge bine in spatele Romaniei, a faptului ca sunteti romani, etc. Dupa revolutie granitele s-au deschis. Tocmai gandeam urat despre aceasta zi cand v-am citit mesajele Probabil ca oriunde si oricand am fi nascuti problemele ne-ar insoti. E bine sa stim ca exista un acasa, chiar daca e reprezentat de o culoare de casa, de un vers de Cosbuc,de o frunza, aici unde putem sa zicem macar Noi ni-s acasa!

  43. ..da dle ghitulescu, poti reactiona scindat, dar una e sa iti eliberezi sentimentele negative si alta e sa instigi la ura fata de familie, nu percepi diferenta?…Un mesaj ok era” permite-ti sa fii nervoasa, obosita, exasperata…il iubesti pe omul bolnav din viata ta, dar ai si momente de cadere, de exasperare…e ok sa le ai, nu te simti vinovata”. Una e sa ai un astfel de mesaj, alta e sa tramsiti URA, URASTE, URASTE COPILUL, URASTE TATAL-au pe site si un spot cu “uraste-ti tatl cu alzheimer”. Asta e diferenta…probabil au avut drept consultant un psiholog diletant care a incurcat borcanele! Si unii din public care se vor modernisiti, ii apara fara sa priceapa diferenta.

  44. Pingback: Urăşte-ţi băieţelul! | Urban Iulian

  45. O reclama rece, macabra, de prost gust. Realizatorii s-au pierdut in stiinta cu reclama aceasta. Mesajul e groaznic ! Autismul este un subiect serios si sensibil mai ales pentru persoanele care il traiesc in fiecare zi, iar aici ma refer mai ales la parintii care de cele mai multe ori sunt epuizati si psihic si fizic. Asocierea cuvantului “ura” cu manipularea sentimentala pentru VINDEREA unui produs a dat gres ! Strig: Boicotare !!!

  46. Pingback: Nu ne urâm copiii punct ro | TOTB.ro - Think Outside the Box

  47. Este imposibil să urăşti pe cineva pe care l-ai iubit cu adevărat cândva. Dacă ajungi să urăşti pe cineva, nu ai simţit niciodată iubire faţă de acea persoană. De asemenea, campania asta este o imbecilitate şi ar trebui boicotată.

  48. Pingback: Urăşte-ţi băieţelul! | Ilfovul nostru

  49. Pingback: Apel la oprirea campaniei “Urăște!” | TOTB.ro - Think Outside the Box

  50. Pingback: Apel pentru oprirea campaniei “Urăște!” | TOTB.ro - Think Outside the Box

  51. Pingback: Indemn pentru tot poporul: URASTE !

  52. Pingback: De ce nu ar trebui să donăm 1 euro la invitația Secom | Jurnal roz de cazarmă și nu numai

  53. CEDCD sesizează Parchetul Bucureşti
    Compania SECOM instigă la ură împotriva copiilor cu dizabilităţi

    Bucureşti, 11 octombrie 2012. Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) a sesizat Parchetul Bucureşti cu privire la cazul flagrant de instigare la ură şi discriminare împotriva copiilor cu dizabilităţi comis de Compania SECOM.
    În cursul lunii octombrie Compania de import produse farmaceutice SECOM a lansat o campanie profund discriminatorie la adresa copiilor cu dizabilităţi intelectuale, cu precădere asupra copiilor cu autism sau cu tulburări asociate de spectru autist. Compania a lansat în spaţiul public şi în mediile online un spot video care aduce atingere demnităţii şi imaginii copiilor cu dizabilităţi şi a părinţilor acestora.
    „Este şocant faptul că din raţiuni de marketing o companie privată îşi permite să instige la ură şi discriminare împotriva uneia dintre cele mai vulnerabile categorii sociale existente la nivelul societăţii româneşti. Expresii precum –îmi urăsc copilul- pentru că are autism este inacceptabilă şi ea nu poate fi încadrată decât în sfera penală”, declară Mădălina TURZA, preşedinte CEDCD.
    CEDCD este profund îngrijorat de acest semnal ostil şi discriminator apărut la nivelul mediului privat al societăţii româneşti, în condiţiile în care responsabilitatea socială corporativă ar trebui să reprezinte una dintre priorităţile asumate ale tuturor companiilor. Totodată, ne exprimăm încrederea că autorităţile competente vor ţine cont, in instrumentarea acestui caz, de gravitatea posibilelor consecinţe ale unor astfel de acte de instigare, dar şi de pericolul pe care îl implică crearea unui astfel de precedent în România.

  54. Pingback: Ieri autist, azi schizofrenic. Despre cum a eradicat Statul Român autismul în rândul adulţilor | TOTB.ro - Think Outside the Box

  55. Pingback: Atitudini naziste şi soluţii didactice româneşti | TOTB.ro - Think Outside the Box

  56. referitor la terapii cognitiv-comportamentale: nu ataca miezul problemei, ci doar efectele asupra acestuia. Trebuie sa aveti tot timpul in vedere ca intotdeauna copilul este simptomul cuplului. Exista ceva care se intampla la nivelul comunicarii inconstiente in cuplu, care a afectat inca din pantece copilul…Va recomand sa incercati mai degraba psihanaliza, care poate face sa regreseze acea bucla formata in istoria cuplului. In primul rand, in psihanaliza, atunci cand este vorba de copii autisti, se aduce in analiza mama….
    Prin terapie cognitiv-comportamentala se trateaza efectele bolii la copil, dar sunt doar scheme prin care se incearca incadrarea si controlarea comportamentului sau, psihanaliza merge pana la identificarea problemei la nivelul legaturii inconstiente a cuplului si la analizarea a ce anume din dorintele celor doi a dus la nasterea unui copil afectat la nivel psihic..

Reply To Laura Ciocoiu, psihoterapeut Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger