Un om a transformat respingerea într-o joacă și a învins frica

0

NPR are un nou program despre forțele invizibile care modelează comportamentul uman, Invisibilia, iar al doilea episod, Fearless (Neînfricat) are ca temă frica. El spune povestea unui IT-ist freelancer din Cambridge, Ontario (Canada) care s-a decis într-o zi să-și învingă frica de a fi respins punându-se zilnic, intenționat, în situații de respingere. Totutl a început acum câțiva ani, într-o seară de vineri, la nouă luni de când soția lui Jason Comely îl părăsise pentru un tip mai înalt și cu mai mulți bani, ceea ce îl făcuse să se izoleze, să evite prezența oamenilor și mai ales a femeilor.

 

 

Jason a realizat abia în acea seară de vineri că nu avea unde să meargă și cu cine să se vadă, așa că a izbucnit în plâns și și-a dat seama că îi era frică. Și-a depistat teama ca fiind una de respingere. Asta l-a trimis cu gândul la Spetsnaz, o unitate militară de elită a rușilor care se antrenează intens. Jason auzise de cazuri în care un luptător era închis într-o cameră fără ferestre alături de un câine furios, fiind înarmat doar cu o lopată, situație din care putea ieși un singur supraviețuitor: fie câinele, fie luptătorul. Canadianul s-a gândit că poate folosi această abordare Spetsnaz împotriva propriei sale frici, evident, la nivel simbolic.

Echivalentul pentru el a fost cel puțin o respingere pe zi. A început în parcarea unui magazin, unde i-a cerut unui necunoscut să-l ducă cu mașina în partea cealaltă a orașului. “S-a uitat la mine și a spus doar atât: ‘Nu mă duc în direcția aia, prietene!’ Iar mi-am zis: ‘Mulțumesc!'”. Cu timpul, Jason a transformat respingerea în ceva dezirabil, a ajuns să se simtă bine de fiecare dată când avea parte de ea. Era doar o altă realitate, spune el, una în care regulile vieții se schimbaseră. Canadianul a folosit fără să știe terapia prin expunere,  un instrument de desensibilizare al psihoterapiei prin care indivizii sunt îndemnați să se expună la lucrul de care le e cel mai frică pentru a realiza, într-un final, că acel lucru nu le face cu adevărat rău.

Cu cât căuta mai multă respingere, cu atât oamenii erau mai receptivi la adresa lui și el față de ei. “Reușeam să abordez oameni, gândindu-mă că ce pot să-mi facă, să mă respingă? Perfect!” Atunci i-a venit o altă idee: și-a notat toate încercările de respingere pe care le-a avut, gen “cere-i unui necunoscut să te ducă cu mașina chiar dacă nu ai nevoie” sau “înainte să cumperi ceva, cere o reducere”, le-a primit pe cărți de joc și a început să le vândă online.

Cu timpul, jocul său, Rejection Therapy – care are o singură regulă, aceea ca jucătorii să fie respinși cel puțin o dată pe zi -, s-a transformat într-un mic fenomen cu jucători din întreaga lume. Pe Jason l-au căutat, entuziasmați de joc, un profesor din Colorado, un bărbat care face mesaj terapeutic în Budapeste, un programator din Japonia și o femeie de 80 de ani din Rusia care folosește “terapia prin respingere” pentru a agăța bărbați.

Canadianul a învățat din toată această experiență că majoritatea fricilor nu sunt pe atât de reale pe cât credem. Sunt doar o placă pe care ne-o repetăm încontinuu în cap și pe care putem alege să n-o mai ascultăm.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger