Într-o sală de clasă, nimeni nu-și dă seama ce eforturi trebuie să facă un copil stângaci pentru a fi în rând cu lumea majoritară a dreptacilor. Îi e greu să scrie, pentru că nu-l învață nimeni poziția corectă, așa că mânjește foaia cu cerneală și își deformează încheietura mâinii. Lamele foarfecei i se încalecă între degete, pentru că e gândită pentru dreptaci, la fel ca și alte obiecte folosite la școală: stilou, liniar, ascuțitoare, microscop. “E greu pentru un profesor sau învățător care este dreptaci să dea lecții de scriere unui stângaci. Practic, e imposibil, nu se poate adapta”, spune Ioana Tarău, care a deschis recent un magazin online pentru stângaci.
de Ionuț Dulămiță
Învățătoarea vrea să aducă în România și o metodologie de predare a scrisului pentru elevii care scriu cu stânga. Înainte de Revoluție și o vreme după, elevii stângaci au fost obligați de părinți și profesori să scrie cu mâna dreaptă, ceea ce răsfrângea de multe ori palme sau lovituri de liniar asupra mâinii stângi, care-și urma instinctul. Antropologul Bogdan Iancu, care a învățat să folosească lingura, furculița și cuțitul cu mâna stângă, la vârsta de patru ani, ne spunea mai demult că, în clasa a II-a, învățătoarea lui primea vizite dese și lungi de la o colegă care preda în clasa de alături – “o tovarășă masivă și în vârstă, cu alură de discobol în retragere”. Într-una din zile, aceasta din urmă s-a oprit din sporovăit și, cu un gest ferm din bărbie, l-a semnalizat pe elevul Iancu învățătoarei. “Cu pași de pachiderm țantoș, s-a apropiat apoi de banca mea și mi-a smuls stiloul chinezesc cu peniță suflată în aur: ‘Tu n-ai învățat că se scrie cu mâna dreaptă? Timp de câteva minute, m-am zbătut ca să mă eliberez din brațul hotărât să mă dezobișnuiască de obiceiul tabu, scrisul cu mâna stângă. În cele din urmă, mi-am găsit salvarea sub bancă.” Interdicția izvora dintr-un șir de superstitii antice, care le-a perpetuat stângacilor statutul de ciudați neîndemanatici, care fac lucrurile pe dos.
Stângăcia a fost considerată multă vreme o devianță, la nivel general, iar în unele minți încă mai este, nu doar în România comunistă, ci și în Occident. În unele segmente ale populației, “stângăcia” este considerată normală, ne spunea psihologul Daniel David într-un articol anterior, în altele ea poate fi asociată cu superstiții de genul să te ferești de stângaci pentru că au legătură cu diavolul. În Evul Mediu, se credea că diavolul își botează adepții cu mâna stângă. Conotațiile negative asociate “stângii” izvorăsc din străfundurile istoriei. În ebraică, semită și mesopotamiană, termenul “stâng” desemna puterea; mâna stângă simboliza puterea divină asupra societății, fiind folosită în sens metaforic pentru a anunța un ghinion, un lucru rău sau o pedeapsă din partea zeilor. Teologi catolici timpurii ca Ambrozie din Milano, dar și teologi protestanți moderni precum Karl Barth au integrat această metaforă și în creștinism pentru a simboliza răutatea naturală a lui Dumnezeu și omnipotența sa.
În multe limbi europene, “drept” este sinonimul corectitudinii, dar și al autorității și justiției, iar mâna dreaptă a fost asociată cu dibăcia: în latină, termenul pentru dreptaci este “dexter”, de unde s-a format cuvântul “dexteritate”; termenul spaniol “diestro” și cel italian “destro” înseamnă atât “dreptaci”, cât și “dibaci”; în irlandeză, “deas” înseamnă “partea dreaptă” și “plăcut”, în timp ce “ciotóg” desemnează mâna stângă și este înrudit cu “ciotach” (“ciudat”). În engleze, cuvântul “sinister” (“sinistru”) se trage din latinescul “sinestra”, care inițial însemna “stâng”, fiind înzestrat apoi cu înțelesul de “rău”. În portugheză, termenul cel mai des folosit pentru a-i desemna pe stângaci, “canhoto”, era folosit odinioară cu referire la diavol, iar “canhestro”, un cuvânt înrudit, înseamnă “neîndemanatic”. Termenul “stâng” este asociat în multe limbi cu ciudățenia și neîndemânarea, printre ele numărându-se și româna, cu a ei “stângăcie”.
Acum, chiar dacă a pierdut din stigmă, stângăcia este în continuare ignorată. O problemă pe care o resimt în primul rând elevii în perioada de formare, până să se adapteze la lumea dreptacilor. Majoritatea profesorilor și a părinților nu știu cum să-i ajute pe copiii stângaci sau le e dificil să o facă, în lipsa unor programe sau indicații speciale. “Dacă niciunul din părinți nu e stângaci, nu are cum să-l ajute pe copil să adopte poziția corectă în timpul scrisului”, spune Ioana Tarău. “Ție, ca dreptaci, îți vine să pui mâna stângă peste a lui?”.
Pentru un copil stângaci, scrisul reprezintă un efort considerabil. Una dintre probleme e postura. “Dreptacii, dacă îți mai aduci aminte din clasa I, trebuie să țină caietul un pic înclinat spre stânga, la 45 de grade. Pentru stângaci e invers”, spune Ioana Tarău, care e la rândul ei stângace. “Foaia trebuie înclinată cu 45-60 de grade spre dreapta, pentru a ușura munca copilului.” Apoi, mușchii mici ai mâinii obosesc mai repede la copiii stângaci decât la dreptaci. Ei au tendința să apuce creionul sau stiloul cu degetele în formă de cârlig, ceea ce face scrisul încet și dureros. Dacă un dreptaci trage creionul sau stiloul atunci când scrie, explică învățătoarea, un stângaci le împinge, iar efortul se dublează. Acest efort face ca unii copii stângaci să aibă scrisul mai urât la început. Din câte aflăm de aici, elevii stângaci obțin des rezultate slabe la Limba Română, Informatică, Lucru Manual sau Desen, din cauza lipsei echipamentelor speciale și a ignoranței profesorilor, iar unii din ei sunt diagnosticați cu dislexie atunci când le sunt interepretate prost dificultățile la scris. De cealaltă parte, în multe cazuri, copiii stângaci se dovedesc mai creativi decât ceilalți pentru că sunt nevoiți să muncească mai mult pentru a obține rezultate și sunt coordonați predominant de emisfera dreapta a creierului, responsabila de orientarea în spațiu, imaginație și creativitate.
Pixurile și stilourile pentru stângaci au forma literei Z sau sunt curbate, ceea ce le permite elevilor să vizualizeze ce scriu și să nu mai treacă cu mâna peste litere, mânjind foaia cu cerneală. Iar creioanele au striații speciale care permit același lucru. Magazinul online Left Shop a fost gândit pentru a vinde astfel de produse pe o piață emergentă, nu doar copiilor, ci și adulților. Și adulții stângaci întâmpină disconfort și riscuri în viața de zi cu zi, chiar dacă s-au adaptat în timp lumii dreptacilor. De la semnatul contorsionat al unei chitanțe într-o bancă, unde pixul cu spirală elastică e poziționat pe partea dreaptă, la folosirea unei mașini de gaurit, a cărei manetă se află în dreapta sus și la care stângacii nu ajung decât dacă adoptă o poziție riscantă. “Când ne strângeam în grupul nostru de prieteni, mai jucam o carte și eu eram întotdeauna apostrofată că joc șah, pentru că deschideam cărțile în sens invers și niciodată nu vedeam ce cărți am în mână”, spune Ioana Tarău. “M-am obișnuit cu glumele că fac totul pe dos pentru ei. De exemplu, folosesc ibricul cu mâna stângă, dar pentru că ibricul are gura pentru mâna dreaptă, adică în partea stângă, ca să nu vărs conținutul, întorc ibricul cu mâna stângă în sens invers și de asta lucrurile par anapoda. Toate revistele, ziarele pe care le iau să le citesc, le încep de la sfârșit spre început.”
Mai departe: fanta bancomatului în care e introdus cardul de credit e poziționată doar pe dreapta, contactul și schimbatorul de viteze ale unei mașini sau măsuța rabatabilă a scaunelor din sălile de conferință se află pe dreapta, iar desfăcătorul de conserve și mouse-ul de la computer sunt și ele gândite pentru dreptaci. “Sunt stângace, dar până acum vreun an habar nu aveam că există obiecte pentru stângaci.” Ioana Tarău a aflat că există magazine pentru stângaci, după care s-a născut ideea Left Shop. Acesta vinde produse de papetărie și birotică (pixuri, creioane, stilouri, ascuțitori, rigle, foarfece), accesorii pentru casă, bucătărie și computere, toate pentru stângaci.
În cadrul unui atelier de desen pentru copiii stângaci pe care l-a organizat duminica trecută la Librăria Bastilia, Ioana ne-a arătat o parte din produse. Foarfecele pentru stângaci au lamele inversate, ascuțitorile ascut în sens invers, iar tirbușonul are mecanismul de desfacere “anapoda”. Ceasul are orele inscriptionate invers, iar riglele sunt numerotate de la dreapta la stânga. “Nu că n-aș putea să folosesc o riglă pentru dreptaci, gestul va fi același, dar îmi este mai simplu, că atunci când măsor, invariabil plec din partea dreaptă către stânga”, spune învățătoarea. “Avem și curățitoare de legume și lingurițe pentru mamele stângace. O mămică stângace își ține copilul în partea dreaptă și îi dă să mănânce cu stânga.”
Tot căutând informații pe internet, Ioana Tarău a găsit în Marea Britanie un club al stângacilor care, în 1995, a dezvoltat o metodologie de predare a scrisului pentru elevii care-și folosesc mâna stângă și au lansat o petiție adresată primului-ministru. “Acolo vreau să ajung și eu, le-am scris o scrisoare (n.r. – celor din clubul stângacilor din Marea Britanie), dar nu am primit încă răspuns. Dacă nu [ajungem la un acord să implementăm metodologia lor aici], poate o dezvolt eu, luând-o în sens invers”, spune învățătoarea, care a fost obligată de mică să scrie și cu mâna dreaptă. “Știu cum se predă unui copil dreptaci și atunci va trebui să stau să scriu și s-o iau în sensul invers, fiecare mișcare. Atunci când faci litera cu dreapta, pornești spre partea stângă, eu cu stânga o iau în sens invers. Va trebui să dezvolt toate mișcările pentru fiecare literă a alfabetului, pentru ca profesorul dreptaci să îi poată explica unui copil stângaci cum se scrie.” Dacă va reuși să cadă la înțelegere cu stângacii britanici, Ioana vrea să trimită o solicitarea la Ministerul Educației pentru introducerea metodologiei în școli și se oferă să facă training cu cadrele didactice dreptace. Până atunci, învățătoarea va organiza în continuare evenimente în care le va arăta părinților cum să se ocupe de copiii lor stângaci când vine vorba de scris și la care vrea să aducă și psihologi.
Statisticile cu privire la numărul stângacilor sunt deficitare în întreaga lume. A rămas în picioare aceeași estimare care plasează procentul lor în jurul pragului de 10-15%. În România, sociologul Marius Cosmeanu a încercat să afle numărul lor. În 2007, și-a sunat prietenii de la aproape toate institutele sociologice din țară, însă nimeni nu i-a putut spune câți stângaci sunt în România pentru că nimeni nu-și pusese problema până atunci. Cineva de la Institutul Național de Statistică i-a fost formulat unul din motive: “Nu monitorizăm persoane cu deficiențe.” Așa că, în cadrul unei conferințe de presă organizată de sociologul Dumitru Sandu, specializat în studiul minorităților, Cosmeanu l-a rugat pe acesta să introducă în cercetarea pe care o derula atunci și următoarea întrebare: “Cele mai multe activități le faceți cu mâna dreaptă sau cu mâna stângă?”. Așa s-a născut prima încercare de evaluare a numărului stângacilor din România. A reieșit că stângacii ocupă un procent de circa 10% din populația României, existând o marjă de eroare destul de mare din moment ce numărul de cazuri incluse în sondaj – 1.400 – este relativ mic. Din câte aflăm însă de aici, în România ar fi început să apară tot mai mulți copii stângaci în ultima vreme. Dacă înainte erau unul sau câțiva într-o clasă, acum mai bine de un sfert din copiii dintr-o clasă sunt stângaci.
22 de comentarii
Eu sunt singura stangace din toata familia, nici parintii mei nu sunt stangaci.
Eu acum in cea mai mare parte ma comport ca o dreptace.. M-am obisnuit sa folosesc mouse-ul cu mana dreapta, dar in schimb nu pot sa tai cum trebuie cu foarfeca. Toata viata mea am scris urat, dar acum ma chinui sa scriu mai frumos si fac febra musculara cand scriu sau desenez.
Mananc cu mana stanga, dar fac literele de la stanga la dreapta.
Tin minte cand eram in clasa I, era greu sa imi tina cineva mana, pentru ca nu reuseam sa scriu…
E greu sa fii stangaci..
O scroafa de invatatoare am avut si eu, care m-a terorizat toata scoala primara, pentru ca eram stangaci. Avea o placere bolnava sa ma trateze ca pe Quasimodo. Sper sa fi murit in chinuri,,,povestea este de acum 36-38 de ani…
Si eu sunt singurul stangaci din familie si am fost singurul stangaci din toate clasele in care am fost pana acum (acum sunt la master :D)
La gradinita am inceput sa invatam sa scriem cand eram in grupa pregatitoare (de citit am invatat mai repede, la 5 ani, de la sora mea mai mare :D). Eu scriam si desenam cu mana stanga, iar educatoarele ma fortau sa scriu cu mana dreapta (prin diverse pedepse cu “statul la colt” – pe coji de nuca, porumb, etc, si legarea mainii stangi la spate), astfel incat, la inceputul clasei a II-a am inceput sa scriu cu dreapta, devenind un stango-dreptaci veritabil (sau un om cu doua maini stangi :D).
Astfel, scrisul a devenit cam singurul lucru pe care-l fac acum cu mana dreapta, chiar daca scriu urat. In rest, fotbal joc cu ambele picioare (dar sutez cu stangul), iar celelalte activitati (taiatul cu cutitul/cu foarfecele, inceputul dansului, etc) le fac cu mana stanga/piciorul stang. Aaa, si m-am obisnuit sa folosesc mouse-ul pentru dreptaci, pentru ca in magazinele de speciialitate nu gaseam mouse pentru stangaci.
Voua vi se pare normal sa fim tratati asa intr-o lume a dreptacilor si sa ni se ceara aceleasi performante ca cele ale lor ? Mie, personal, NU !
Sarbatori fericite !!! 😀
mouse-ul este universal, poti schimba din windows daca vrei pentru stangaci(exista optiunea de 15 ani). Cat despre design… majoritatea mousilor sunt universali (ma repet) doar daca vroiai mouse de gaming probabil ca acum 10-15 ani nu ai fi gasit, acum se gasesc.
E normal sa vi se ceara aceleasi performante.
A fi stangaci inseamna a fi diferit, nu e un handicap.
Baiatul meu este stangaci si ii cer aceleasi lucruri ca unui alt copil normal.
Acum, ca am aflat ca exista creioane si pixuri de stangaci o sa-i cumpar.
Si eu sunt stangace,insa la noi se trege din familie (mama e stangace, bunicul e stangaci si un unchi al mamei).
La fel ca voi am suferit mult in clasele primare pt a scrie cu dreapta. Multe chinuri, multe pedepse… si cand ma scotea la tabla tot cu mana stanga incepeam sa scriu. Acum sunt o stango-dreptace: mana dreapta e pentru lucru de forta si mana stanga pt lucru de finete.
In alte tari se pune mult accentul pe dezvoltarea instinctelor cu care ne-am nascut. Cand eram in germania la universitate stiu ca se facea un stidiu pentru dreptaci. Si curioasa fiind cat ‘de dreptace sunt’ m-am dus si eu. Mi-au pus senzori pentru a observa cum lucreaza creierul in timpul unor activitati banale, cum ar fi de exemplu: aruncatul unei mingi, taiatul painii, scrisul, spalatul pe dinti. Bineinteles ca daca nu si-au dat seama ca sunt stangace din efectuarea unor actiuni cum ar fi aruncarea mingii, taiat, scris, la proba cu spalatul pe dinti cu mana dreapta m-au descoperit. Iar monitorizarea activitatilor creierului au aratat ca de exemplu chiar daca reusesti (cu mult cin si pedepse) sa schimbi scrisul cu mana stanga in cel ‘normal’cu mana dreapta, totusi activitatile creierului nu le poti schimba..si acolo stangacii tot stangaci sunt, iar constructia emisferelor creierului raman aceleasi tot timpul. De aceea imi pare rau pt cei ce nu ii inteleg pe stangaci. NOI NU AVEM O VOINTA PUTERNICA DE A FI STANGACI CI SUNTEM CONSTRUITI SA FIM STANGACI!
Multumesc, Ioana Tarău si Ionuț Dulămiță!
“Stango-dreptaci” este AMBIDEXTRU. Fratele meu este stangaci si a scris mereu cu stanga, in ciuda pedepselor de la scoala. Imi amintesc ca daca nu’l lasau, nu facea tema si le spunea in fata (si la scoala si acasa) ca daca-l pun la colt numai bine ca nu mai are lectii de facut. Nu stiu care emisfera a folosit’o, dar refuzand stilul lor i’a facut sa’i dea castig de cauza. A scris cu instrumente pt dreptaci dar nu s’a plans de ele. Iar noi dreptacii, cand conducem in UK sau in Australia credeti ca ne ducem autoturismele de’acasa? Nu’i asa greu dupa un pic de exercitiu. Cred ca daca vroiam si eu sa scriu cu stanga, dupa ceva exercitiu mi’ar fi iesit si mie, la fel cum va iese si voua scrisul cu dreapta. Pana la urma, daca genetic v’a fost dat sa scrieti cu stanga iar sistemul v’a fortat si cu dreapta, inseamna ca aveti un skill in plus fata de dreptaci “in lumea lor” si eu m’as mandri cu asta daca as fi ambidextra. Cat despre discriminare, mi se pare un pic exagerat sa o ducem acolo; nu am auzit ca cineva sa nu fie admis la o scoala, sa nu treaca examenele sau sa nu fie angajat pe motiv ca scrie sau semneaza cu stanga. E frumos ca incep sa existe tot felul de lucruri personalizate/adaptate, dar nu e ca si cum lumea ar fi fost pe nicaieri fara ele. E ca si cand exista doar suc Cris la sticla in 2 sortimente, iar acum sucurile exista si sub forma de praf, mancare fara gluten si azi maine o sa fie si aer fara oxigen asa, in cazul in care or exista alergici inchipuiti la oxigen. Imi plac inventiile si diversificarea, dar ma lasa rece marketingul asta exagerat in care tb sa gasim o chestie de discriminare in absolut orice ca altfel nu mai avem cum sa vindem (si sa justificam preturile ridicate) pe o piata suprasaturata.
Mimi, cu tot respectul, ma bucur ca sunt ambidextru si ca acesta este un avantaj fata de drepaci, “in lumea lor”. Insa, in comentariul tau, ai incercat sa ne pui, pe stangaci, intr-o lumina nefavorabila,ca si cum stangacia ar fi o “fita” trecatoare, ca si cum am exagera si ne-am simti discriminati, exagerare pe care ai folosit-o si tu in comentariu, no offence. Nu ne-am plans ca suntem discriminati la locul de munca, nu ne-am plans ca am folosit atata timp instrumente pentru dreptaci, nu am vrut marketing-ul asta de 2 lei cu instrumente pentru stangaci, nu vrem sa ni se faca statui de ceara intr-un muzeu al stangacilor. Vrem doar sa fim respectati si acceptati asa cum suntem, pentru ca toti oamenii suntem diferiti si putem fi performanti indiferent de aspectul fizic si de mana pe care o folosim cand taiem ceapa . Cum zicea si Anda, nu noi am vrut si am persevera sa fim stangaci, ne-am nascut sa fim stangaci.
N-o lua ca pe ceva personal, insa ziceai ca ne putem schimba auomatismele dupa un pic de exercitiu. “Picul” ala de exercitiu la mine a durat 15 ani. Daca vrei, facem o intrecere in care tu scrii cu mana stanga si eu cu mana dreapta si vedem care scrie mai repede si mai frumos. Deci, automatismele de lucru cu care am fost formati nu se schimba doar cu putina dexteritate, de pe azi pe maine, ci-ti iau un efort considerabil, un volum mare de munca si o perioada mare de timp (cativa ani buni).
Sper ca nu te-am suparat cu feedback-ul meu.
Sarba(u)tori frumoase tie si familiei tale si tuturor celor care citesc acest articol!!!
Vasile
De fapt, nu exista AMBIDEXTRU. Exista oameni capabili sa isi foloseasca ambele maini foarte bine, dar centrul motor dominant se afla ori pe o emisfera a creierului, ori pe cealalta. A spune ca esti ambidextru este ca si cum ai spune ca inima ta este si in partea stanga a corpului si in partea dreapta in acelasi timp.
Buna. Si eu sint stingace :))
Ti-am citit articolul si ma bucur de initiativa ta. O problema majora cu care m-am confruntat in copilarie a fost SCOLIOZA (coloana in forma de S, umarul stang mai sus decit dreptul). Profesoara de sport dintr-a cincea a vazut ca nu aveam coloana dreapta si i-a sfatuit pe ai mei sa ma duca la un control.
Doctorul care m-a vazut a spus ca multi copii stingaci au scolioza. Asta pentru ca in Romania, toate (absolut toate) salile de clasa au ferestrele in partea stinga, astfel incit copilului dreptaci sa ii pice lumina in penita. Eu fiind stingace, imi tineam mina dreapta in poala, si stinga sus pe banca, cu mina deasupra rindului cumva, chinuindu-ma sa tin stiloul pe deasura… cam ca un semn de intrebare era contorsionata incheietura miinii. Coloana unui copil in crestere se deformeaza usor asa ca… am facut gimnastica medicala + proceduri in fiecare zi timp de doi ani ca sa am spatele drept. Alternativa era corsetul medicinal.
Poate te ajuta experienta asta, daca ai relatii pe undeva, ca sa vezi niste statistici cu citi copii stingaci au scolioza. Ca si consecinta grava pentru treaba asta, va trebui sa nasc prin cezariana, nasterea normala fiind cu risc pentru coloana.
Mult succes!
buna,
ma numesc ana maria. eu scriu cu ambele maini, dar sunt stangace. ma batea educatoarea la gradinita cand scriam cu stanga. asa am inceput sa scriu cu dreapta. ideea e ca am continuat sa scriu si cu stanga, insa am descoperit ca pot sa scriu perfect in oglinda si cu ambele maini in acelasi timp..adica cu dreapta normal si cu stanga in oglinda.
Sunt ambidextru, mananc cu mana stanga, decupez cu stanga, probabil as fi scris cu stanga, daca as fi fost lasata, in clasa I. Ulterior, desi scriam bine, frumos si repede cu dreapta, m-am ambitionat si am invatat sa scriu si cu stanga. Mare noroc! Sunt invatatoare si astfel nu am nicio problema cu elevii stangaci, ii pot ajuta, le pot conduce mana, ma pot pune cu usurinta in pielea lor. Imi pare rau pentru copiii care nu au acest noroc.
Și caligrafia e puțin altfel pentru stângaci, se face cu penițe tăiate invers, dar se poate. La primul atelier de caligrafie pe care l-am organizat am avut 3 stângaci care s-au descurcat foarte bine, așa că mai vrem: http://www.revistadepovestiri.ro/ateliercaligrafie/
Salut.
intr-adevar, nu exista statistici privind numarul de stangaci. Eu am dat peste lateralitate in 2012, la congresul Asociatiei Romane de Programare Neuro-Lingvistica, unde a fost prezent Hanns von Roelbeck (http://www.integralmed.eu/), care este printre cei mai buni specialisti din lume pe probleme de lateralitate. El sustine ca numarul stangacilor ar trebui sa fie STATISTIC egal cu cel al dreptacilor. deci proportia cam 50%. Atat timp cat esti dreptaci si traiesti ca dreptaci sau esti stangaci si traiesti ca stangaci totul este OK, problemele apar cand esti stangaci din nastere si traiesti ca dreptaci. In acest moment, in creier, din emisfera dreapta (unde este centrul dominant la stangaci) se transmite semnalul catre emisfera stanga, care comanda partea dreapta a corpului. De fapt, face un cricuit suplimentar, care in timp genereaza conflicte in creier, care determina conflicte interioare majore, si in timp se pot ajunge la boli fizice grave.
Cei care stiti ca sunteti stangaci din nastere, sunteti fericiti. Sunt si cei care NU stiu ca ei sunt de fapt stangaci (asa cum nu stiam nici eu). Pentru ca “dreptacia” se poate si invata. Asa cum am invatat-o si eu, si fata mea care acum are 7 ani, si pe care am incurajat-o tot timpul sa scrie/deseneze cu ce mana vrea. In clipa in care cei din jur sunt dreptaci, sunt persoane care “invata” sa isi foloseasca mai mult mana dreapta si sa devina dreptaci. Numai ca acest lucru poate in timp sa cauzeze probleme mari. Sunt teste care se pot face si cu ajutorul carora va puteti da seama daca sunteti dreptaci sau stangaci (atentie in schimb cine la interpreteaza).Eu cand le-am facut am avut un soc, pentru ca eu eram SIGUR ca sunt dreptaci. Mai ales dupa 13 ani de tir de performanta, unde intotdeauna am tras pe mana dreapta, si nu imi amintesc nici un moment in care sa fi fost fortat sa scriu cu dreapta.. Pentru cei care vor mai multe detalii, am pus pe pagina mea de facebook (in noiembrie), filmuletele cu conferinta de care vorbeam mai sus.
https://www.facebook.com/cristimunteanu2012
Sper sa va foloseasca.
Cristi Munteanu
Dragii mei, abordez problema atat dpdv al invatatorului cat si al mamei, avand un copil stangaci ( mostenire de la bunica materna).
Am avut in cei 37 de ani la catedra muuuulti copii stangaci, pe care i-am ajutat sa scrie cu mana stanga la fel de usor sau de greu cum i-am invatat si pe colegii lor dreptaci.Un lucru e clar:stangacii sunt ceva mai inteligenti decat dreptacii.Daca cei care v-au chinuit copilaria ar fi citit povestea emisferelor cerebrale,totul ar fi devenit simplu.
Stangaciul de acasa a devenit “ambidextru” fiindca de la inceput apuca obiectele la fel de bine cu fiecare dintre maini.Acum face unele activitati preponderent cu dreapta.Cel mai greu ii este sa se orienteze in spatiu, desi are 25 de ani.
Sfatul meiu este ca fiecare sa fie incurajat sa se dezvolte asa cum l-a creat natura.
Cu drag,
Marina
Sunt stangace… in copilarie am fost fortata sa invat sa scriu cu mana dreapta. Am ajuns astfel sa scriu pana in clasa a VI-a exclusiv cu mana dreapta, pana intr-un moment in care mi-am dorit sa ma reintorc la ”stangacia” mea. Am inceput sa scriu cu mana stanga, fiindu-mi foarte greu, mai ales la ora de Lb romana unde trebuia sa scriu foarte mult si repede. Am avut apoi o perioada in care eram ambidextra. Acum, la 21 de ani, scriu doar cu mana stanga si am devenit mai mult stangace.
Eu as dori sa-mi pastrez si din abilitatile mainii drepte, nu-mi doresc sa fiu exclusiv stangace.
Nu ma simt discriminata, din contra, multi ma admira si imi lauda caligrafia.
In legatura cu toate ustensilele pentru stangaci, consider ca unele lucruri sunt chiar inutile. Da, este adevarat ca nu este un lucru rau in a ne facem viata mult mai usoara, insa poate capacitatea de a ne adapta ne si face mai speciali pe noi, stangacii. De exemplu, cand am inceput sa lucrez mi-a fost greu sa folosesc tastatura numerica, insa fac un efort sa-mi folosesc doar mana dreapta si ma incanta acest lucru.
Sunt mandra ca am aceasta abilitate!
Sincera sa fiu, unele produse de pe acel site chiar m-ar face sa par ca am o problema…
Fiul meu nascut in 1990 este stangaci. La testarea pentru clasa intai doamnele invatatoare l-au pus sa incerce sa deseneze cu dreapta dar el nici nu putea sa tina creionul in mana dreapta. Am subliniat clar ca nu dorim sa fie fortat sa scrie cu mana dreapta. A nimerit la o invatatoare tanara care l-a lasat sa scrie cu stanga, l-a invatat cum sa tina mana corect pe foaie si nici nu a facut mare caz de aspectul caligrafic al scrisului. Pentru acestea ii suntem profund recunoscatori. Sfatul meu pentru parintii cu copii stangaci este nu considere folosirea mainii stangi un defect (pur si simplu partea dreapta a creierului lor este mai dezvoltata decat cea stanga), sa fie fermi in fata invatatoarelor si sa nu cedeze la presiuni. Va fi spre binele copilului lor.
Cu o singura afirmatie din articol nu sunt de acord: “elevii stângaci obțin des rezultate slabe la Informatică”. Fiul meu a fost la olimpiada nationala de informatica mai mereu, a studiat Software Engeneering si a facut din programare o meserie. “Stangacia” nu are nicio legatura cu logica asa cum informatica nu are cu scrisul de mana! Fun fact: Cand era baiatul bebelus, am primit de la rudele din strainatate o lingurita de plastic cu manerul usor indoit pentru a invata sa se hraneasca singur. Doar ca era indoita ca pentru dreptaci si nu am putut sa o folosim 😀
Desi si eu am fost supusa in primul an de scoala unor grele incercari pt. a invata sa scriu cu dreapta pana la urma o comisie care m-a studiat(era in anii 70 si se faceau comisii serioase , in care erau chiar si psihologi)a conchis ca trebuie sa fiu lasata in pace.Nu sunt de acord cu obsrvatia conform careia un stangaci va avea dificultati la lb. romana.Dupa vreo jumatate de an de scoala ,timp in care am scris foarte urat pntru ca stergeam cu mana scrisul,am ajuns singura la concluzia ca daca tin bratul deasupra scrisului totul e in regula.Dupa ce am depasit aceasta problema n-am mai avut altele,cel putin la lb. romana,ba chiar am fost olimpica in toti cei patru ani de liceu. Mai mult decat atat,sunt invatatoare de 25 de ani si in toata cariera mea am avut zeci de copii stangaci pe care i-am ajutat sa invete sa scrie frumos cu stanga,asta dupa ce am dus munca de lamurire cu parintii lor ca nu trebuie sa-i oblige sa scrie cu dreapta.
Baiatul meu cel mare este stangaci. Tatal meu era stangaci si socrul meu este stangaci. Le-am cerut de la inceput educatoarelor sa il lase sa lucreze orice cu stanga si s-au conformat. Acum ne chinuim si eu si sotia sa-l ajutam sa fac liniutele si bastonasele cu stanga pentru ca amandoi suntem dreptaci convinsi.
O sa-i cumpar si un creion si un pix pentru stangaci sa vad daca da rezultate.
Sunt stangaci si m-am obisnuit destul de repede cu tot ce tine de lumea dreptacilor (mai putin sculele electrice. astea-s facute toate sa-ti sufle in ochi toate firele de praf din aer, cu fantele lor de aer pozitionate pentru dreptaci).
A trebuit sa schimb doua scoli in ciclul primar, dar am avut norocul sa o am pe maica-mea cadru didactic, si ea a cautat pana a gasit o colega mai deschisa la minte (in anii 80) care m-a acceptat sa scriu cu stanga.
Cat despre site… multe din articolele de acolo te fac sa pari ca ai un handicap, iar altele ar fi ok de cumparat doar in spirit de fronda, nu neaparat ca si utilitate reala (ceasul ala de exemplu…)