România rămâne una din cele mai ineficiente ţări din UE din punct de vedere energetic

0

România rămâne una dintre cele mai ineficiente ţări din cele 28 de state membre din punct de vedere energetic, datele arătând că blocurile de locuințe pierd până la 50% din energie. Țara noastră se află mult în urma vecinilor săi, cu excepţia Bulgariei, ceea ce ridică întrebări referitoare la competitivitatea pe termen lung a economiei regionale. În consecință, este necesară adoptarea unor acţiuni urgente pentru a pune politicile de eficienţă energetică pe direcţia necesară, a declarat, joi, în cadrul conferinței Thermal Energy Forum 2015, Gerard Verdebout, preşedintele Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE).

 

 

de Cosmin Zaharia (Green Report

 

„România are una din cele mai mari rate de emisii CO2 per kilowat oră electric (kWhe) din UE, în ciuda faptului că are capacităţi hidro şi nucleare semnificative. Acesta este rezultatul lipsei investiţiilor în producţia de energie termică, care funcţionează ineficient. Decarbonatarea economiei și a sectorului energetic va obliga la investiţii majore în anii care vor veni”, a spus Verdebout. Acesta a subliniat că sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din România cumulează datorii de 5,46 miliarde de lei, conform unui studiu amplu elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). Astfel, fără invesiţii în SACET, unii dintre operatorii serviciului public vor intra în insolvenţă. „Deconectarea a mii de apartamente va duce la prăbuşirea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică″, a mai spus președintele ARPEE. „În perioada 1990 – 2014, din cele 315 de SACET-uri funcționale în 1990, au mai rămas numai 70, în 2014″.

Centrala pe biomasă de la Suceava, la un pas de închidere

Un exemplu în acest sens îl reprezintă investiția de 90 milioane de euro a companiei Adrem în construirea centralei pe biomasă care furnizează agentul termic în municipiul Suceava și care este în pericol de închidere la doar un an de la inaugurare. Deși aceasta furnizează cea mai ieftină energie termică din țară, adică 116 lei pe gigacalorie, autoritățile locale amână plata agentului termic din cauza problemelor financiare.

„Sistemul de transport și distribuție de acolo, aflat în proprietatea autorității locale, este în insolvență, ceea ce înseamnă că în loc să plătească producție, banii sunt orientați către creditori”, a declarat Corneliu Bodea, vicepreședintele Adren Invest. Pierderile înregistate se ridică la 5 milioane de euro și pun presiune pe cash-flow-ul centralei, care trebuie să se alimenteze cu biomasă și trebuie să plătească în avans furnizorii.

România are nevoie de o strategie pentru energia termică

Pentru a evita colapsul sistemului de temoficare din România, președintele ARPEE a declarat că, alături de alte asociații de profil care militează pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică, va înainta o declarație spre atenţia autorităţilor din Europa şi România, locale şi naţionale, care va conține șapte recomandări pentru politici energetice, bazate în principal pe expertiza membrilor ARPEE şi COGEN România şi pe feedback-ul din sector.

Potrivit acestuia, strategia referitoare la energia termică ar trebui să fie integrată în politicile UE, în politicile naţionale şi în Strategia energetică a României. De asemenea, îmbunătăţirea eficienţei în producerea şi distribuţia energiei termice, ca şi reducerea cererii de energie termică determinată de reabilitarea termică a clădirilor ar trebui definite ca fiind una din principalele axe ale Planului de Acţiuni Energetice ale României. Utilizarea resurselor de energie regenerabile, utilizarea deșeurilor, recuperarea din procesele industriale şi tehnologiile de cogenerare ar trebui să fie încurajate în SACET.

Blocurile de locuințe produc cele mai mari pierderi de energie termică

Clădirile, în special blocurile construite în perioada comunistă, generează în România cele mai mari pierderi de energie termică. În prezent, sunt 79.000 de blocuri care adăpostesc șase milioane de rezidenți. Consumul mediu de căldură este de 250 – 300 kWh/m2 an, de două ori mai mare decât media UE. Pierderile clădirilor reprezintă 40 – 50% din energia consumată. „Aproape 75% din clădiri au fost construite în urmă cu 40 – 55 ani. Reabilitarea este un proces lent din cauza lipsei fondurilor şi a implementării unei scheme ineficiente de finanţare”, a spus Gerard Verdebout. Acesta a precizat că investițiile necesare în reabilitarea termică a clădirilor este de aproape 5 miliarde de euro pentru următorii 15 ani.

Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie 2013, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor. Directiva 2010/31/UE precizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor. Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecţii periodice ale sistemelor de încălzire şi de aer condiţionat și solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi „clădiri cu consum de energie aproape zero”.

În plus, la 1 ianuarie 2014 a intrat în vigoare o altă directivă care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Potrivit directivei, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2020, fiecare ţară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.

Acest material a fost preluat de pe site-ul partener Green Report.

 

Puteți citi și:

România nu susține țintele pentru 2030 pentru energie regenerabilă și eficiență energetică

Reabilitarea clădirilor publice, următoarea provocare în eficiență energetică


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger