România în genunchi? / acum ori niciodată

11

Legea specială dedicată proiectului Roşia Montana poate fi numită, fără teama de a greşi sau de a exagera măcar, legea fărădelegii şi legea umilinţei. Suntem în faţa unui text a cărui lectură ne va aduce, inevitabil, într-o stare de perplexitate – fiindcă decidenţii, membrii actualului Guvern al României, comit aici acte de o slugărnicie ce depăşeşte orice închipuire, în faţa unei, la urma-urmelor, banale companii străine.

 

556817_513915672020201_891834914_n

 

de Cornel Vîlcu (Active Watch)

 

Propriu-zis, în schimbul unei creşteri – pur şi simplu ridicole sub aspectul ‘beneficiilor’ efective – a redevenţei de la 4 la 6% şi a participaţiei de la 19,3 la 25 %, România acceptă să excepteze această investiţie de la o lungă serie de prevederi legale şi să le modifice pe altele într-un sens care constituie un sumbru, periculos precedent.

În urmă cu 2 ani, într-o celebră discuţie cu preşedintele Băsescu, ‘rezistenţii’ din Roşia Montana (prin vocea lui Eugen David) afirmau despre compania minieră de la Roşia Montana că nu a reuşit să-şi demareze activitatea pentru simplul motiv că nu a fost capabilă să facă un proiect încadrabil în prevederile legislative române. Reacţia lui Băsescu a fost de a-i numi pe roşieni ‘bolşevici’ şi de a-i ameninţa, foarte puţin voalat, cu o lege a exproprierii bazată pe declararea acestui proiect privat ca fiind ‘de interes naţional’. În momentul acela, auzindu-l pe preşedinte afirmând fără jenă că România îşi va rescrie legislaţia pentru a face pe placul unei corporaţii canadiene, am avut cu toţii impresia că e o declaraţie retorică, făcută la furie sau cel mult un bluf. Şi, într-adevăr, guvernele Boc şi Ungureanu, deşi controlate strâns de preşedinte, nu au îndrăznit o asemenea violare a statului de drept; guvernul Ponta, în schimb, nu are nici o jenă în a aduce la îndeplinire dorinţa de atunci a lui Băsescu.

Aveţi, mai jos, o listă cuprinzând nu mai puţin de 20 de ‘atribuţii excepţionale’ pe care Roşia Montana Gold Corporation le-ar dobândi dacă proiectul de lege iniţiat de miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi de preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu va fi adoptat în Parlament. Am încercat să reduc (cu o singură excepţie, probabil cea mai gravă – punctul 6 de mai jos) comentariile la minimum, sau chiar să le evit – însă, oricâte dintre aceste prevederi veţi avea răbdarea sau puterea să citiţi, veţi putea singuri să înţelegeţi câtă literatură nu juridică, ci pur şi simplu morală ar merita fiecare, ca şi cât de catastrofale sunt consecinţele în viaţa reală a oamenilor, comunităţilor şi zonelor vizate astăzi de acest proiect, mâine de oricare altul care se va inspira din precedentul Roşia Montana.

1. RMGC poate deveni proprietarul sau concesionarul oricarui imobil necesar exploatării miniere din perimetrul minier Roşia Montană asupra cărora statul român şi/sau unităţile administrativ teritoriale deţin un drept de proprietate publică sau privată – totul în numai 45 de zile de la depunerea unei solicitări formale, fără nici o dezbatere sau decizie locală şi fără nicio licitaţie publică.

2. În cazul în care un act sau o procedură de avizare aferentă proiectului a fost anulată (în instanţă), autorităţile au obligaţia de a elibera către RMGC, în mai putin de 30 de zile, un act sau aviz nou care să-l înlocuiască pe cel anulat.

3. Actele premergătoare (procedurile, avizele etc.) obţinute de RMGC în vederea emiterii autorizaţiilor finale nu au termen de valabilitate. Ele produc efecte ad infinitum et ultra, putând fi folosite oricând pentru legitimarea autorizaţiei finale.

4. Deşi conform Legii Minelor, Art. 22, oricărei companii miniere i se autorizează începerea activităţilor miniere prevazute în licenţă în termen de 180 de zile de la depunerea documentaţiei şi doar după depunerea garanţiei financiare integrale pentru refacerea mediului, RMGC obţine această autorizare în maximum 30 de zile şi pe baza depunerii garanţiei financiare pe numai un an din întreaga durată a exploatării.

5. Perimetrul licenţei RMGC nu are limite fixe. Agenţia Naţională de Resurse Minerale are obligaţia de a-l reconfigura oricând la cererea RMGC, în afara oricărei proceduri de reglementare.

6. RMGC va fi reprezentantul desemnat al Statului român în procedura de expropriere a terenurilor necesare exploatării miniere. Cu alte cuvinte: toţi locuitorii Roşiei Montane care vor refuza să-şi vândă proprietăţile vor fi daţi afară de pe pământurile lor, care vor reveni, după plata unei compensaţii aflate propriu-zis la bunul plac al Companiei, în concesiune spre exploatare unei alte entităţi private – Gold Corporation; acţiunile propriu-zise de scoatere cu forţa a localnicilor din ‘fostele’ lor gospodării vor fi făcute, foarte probabil, de unităţi de securitate (citeşte: paramilitare) private care totuşi vor acţiona cu o autoritate conferită de Stat. Se va evita astfel situaţia neplăcută în care poliţişti, jandarmi sau militari români exercită violenţă asupra unor cetăţeni, totul fiind coafat sub aspectul unui conflict între privaţi, în care lucrătorii de securitate ai RMGC vor avea sprijinul legii.

7. RMGC va obţine direct de la Ministerul Economiei dreptul de concesiune asupra imobilelor expropriate din perimetrul exploatării miniere, pentru o durată de 49 ani, fără a fi necesară înscrierea în Cartea Funciară.

8. RMGC are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa oricăror imobile expropriate din perimetrul minier, inclusiv a celor cu „destinaţie specială” (a se înţelege: lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime), cu condiţia de a realiza ‚replici’ pe alte amplasamente.

9. Dacă, potrivit condiţiilor stipulate în Legea minelor 85/2003, licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani, licenţa RMGC se poate prelungi pe perioade de până la 20 de ani, la nesfârşit.

10. Dacă, pentru îndeplinirea condiţiilor stipulate în Hotarârea de Guvern 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, chiar şi cea mai puţin complexă procedură de evaluare durează între 8 şi 12 luni, în cazul RMGC procedura de evaluare de mediu pentru planurile de urbanism (care în mod normal ar implica şi consultarea statelor vecine potenţial afectate) trebuie să se finalizeze în 3 luni.

11. În vreme ce, potrivit Hotărârii de Guvern 1076/2004, Legii 350/2001 şi Ordinului Ministrului Mediului nr. 117/2 februarie 2006, acordul de mediu pentru autorizaţia de construire se poate elibera numai după deţinerea avizului de mediu pentru planul de urbanism aferent, RMGC îl poate obţine şi concomitent, ba chiar inaintea avizului de mediu pentru planul de urbanism.

12. În timp ce orice autorizaţie de construire are (potrivit Legii 50/1991, Art. 7, pct. 5) o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care deţinătorul este obligat să înceapă lucrările, RMGC poate începe lucrările în termen de 36 de luni de la data emiterii autorizaţiei de construire, autorizaţia sa fiind valabilă pe termen nelimitat.

13. RMGC poate obţine concomitent, în baza unei solicitari unice, autorizaţiile de desfiinţare şi autorizaţiile de construire, dacă pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţii aferente proiectului este necesară şi desfiinţarea unor construcţii sau amenajări existente.

14. RMGC poate să includă în intravilan terenurile cu categoria de folosinţă pajiste din perimetrul proiectului minier şi le poate scoate din circuitul agricol în termen de 30 de zile de când face o cerere în acest sens. Autoritatea centrală sau locală, în acelaşi termen, este obligată să-i acorde o suprafaşă echivalentă de teren aflat în domeniul public sau privat al Statului pentru „refacerea” suprafeţei de pajişte afectate.

15. RMGC poate reloca monumente ale naturii existente în cadrul perimetrului proiectului minier.

16. RMGC poate include în intravilanul localităţii terenurile forestiere aflate în perimetrul minier şi poate dobândi proprietatea unor terenuri aflate în perimetrul minier, fără respectarea dreptului de preempţiune al Statului la cumpărarea de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului sau sunt limitrofe acestuia, la preţ şi în condiţii egale.

17. RMGC poate desfăşura lucrari miniere pe acele terenuri pe care Legea Minelor, Art. 11, interzice strict desfăşurarea oricărei astfel de activităţi – amplasamente ale unor monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie hidrogeologica ale surselor de alimentare cu apă.

18. Dacă, potrivit Art. 5, alin 16 al OUG 43/2000, în cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, pâna la descărcarea de sarcină arheologică, autorizarea de construire se suspendă, în cazul RMGC aceasta rămâne în vigoare, iar companiei nu îi este afectat dreptul de a executa lucrări miniere pe restul suprafeţei de teren ce face obiectul autorizaţiei de construire.

19. RMGC nu are obligaţia sa obţină certificate de descărcare de sarcină arheologică pentru zonele cu patrimoniu arheologic reperat – terenuri delimitate conform legii, în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor stiinţifice care atestă existenţa subterană ori subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional.

20. Cercetarea arheologică a unui teren din perimetrul RMGC nu are voie sa depăşească în durată 3 luni de la data iniţierii.
—————————

Eu sunt un anti-naţionalist şi un slab patriot, nimic nu mi se pare mai sforăitor şi ieftin decât o citare din imnul naţional. Şi totuşi, situaţia de azi e descrisă foarte corect în termenii (numai în aparenţă lirici) “acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soartă”. Mulţi români văd în acest cântec o manifestare a demnităţii noastre fundamentale; eu citesc mai degrabă frustrarea seculară a unui neam de sclavi, iobagi şi servitori. Însă servitutea nu e nicăieri altundeva decât în suflet. Ea e renunţare individuală la libertate şi autodeterminare, şi nici o ‘povară istorică’, tradiţională sau comunitară nu o poate justifica.

Politicienii de azi ai României au decis să ne treacă printr-un nou test al umilinţei. Nu ştiu ce credeţi voi, dar eu unul NU mă voi supune – şi, am mai spus-o, nu fiindcă aş avea curaj (fiecare celulă din corpul meu, cu neuronii în frunte, se cutremură şi ar vrea să fugă la simplul gând al confruntărilor fizice, al pericolelor, al durerii şi sacrificiului inerente într-o revoluţie), ci fiindcă lanţul acesta pe care, unii mai conştienţi, alţii mai naivi, ni-l legăm astăzi de gât ne va sugruma, oricum, chircindu-ne în continuare sufletele, transformându-ne în neoameni.

La Roşia Montana sunt câteva zeci de familii care reprezintă la modul cel mai concret, astăzi, miza şi modelul întregii noastre etici. Asupra lor, în primul rând, se va îndrepta opresiunea. Fără solidaritatea noastră masivă şi activă, ei sunt pierduţi. Dar fără precedentul luminos pe care astăzi ei îl creează, ne vom scufunda în întuneric.

Să nu mă întrebaţi care sunt şansele noastre reale de a opri proiectul Roşia Montana. Dacă vă puneţi problema aşa, înseamnă că n-aţi înţeles mare lucru. O viaţă petrecută, prudent, printre calcule pragmatice, întinsă doar atât cât permit condiţiile concrete, atentă să nu cumva să deranjeze vreo Putere nu e de fapt viaţă, e supravieţuire. Mai devreme sau mai târziu, ea duce la autopenalizare şi prăbuşire interioară. Miza acestor zile, sau poate săptămâni şi luni, nu e o prăpădită de comună, cu oamenii ei prăpădiţi aruncaţi undeva în munţi de Dumnezeu.

Miza e demnitatea mea şi a ta, puterea noastră de după (toate întâmplările acestea) – de a ne putea privi unul pe altul, şi fiecare în oglindă, fără o adâncă ruşine.

[pentru partea de documentare a textului de mai sus, adresăm mulţumiri Ştefaniei Simion, consilier juridic (pro bono) al Asociaţiei culturale „Alburnus Maior”, unul dintre cei mai vechi şi puternici militanţi ai mişcării Salvaţi Roşia Montană]

legea-01 legea-02 legea-03 legea-04 legea-05 legea-06 legea-08 legea-09 legea-10 legea-11 legea-12 legea-071


11 comentarii

  1. Pingback: USL propune RESPINGEREA proiectului Roşia Montana. Daciana Sârbu: “Mă leg în lanţuri împotriva proiectului!” | La colţu' străzii

  2. Pingback: Duminică, 1 septembrie: cel puţin 5 motive să ieşim ȋn stradă pentru Roşia Montană « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET

  3. Pingback: Duminică, 1 septembrie: cel puţin 5 motive să ieşim ȋn stradă pentru Roşia Montană « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET

  4. Pingback: Protest de solidaritate ,,Salvaţi Roşia Montană” la Chişinău |

  5. Pingback: De ce a a devenit Roşia Montana problema tuturor - Gogoloi

  6. Pingback: Protest | Blogul sertar

  7. Pingback: De ce suntem împotriva exploatării de la Roșia Montană » apcrc | apcrc

  8. Pingback: Membrii Asociatiei pentru Promovarea Culturii si Responsabilizare Civica, impotriva proiectului de la Rosia Montana

  9. Pingback: Romania: Roşia Montana risveglia le coscienze di Victoria Stoiciu* | Noi Dem Salerno

Leave A Reply