Petiţie: Personalităţi feminine pe bancnote româneşti

13

Echipa din spatele proiectului ALTFEM, o campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate derulată de TBWA România, Centrul Parteneriat pentru Egalitate şi ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei, vă invită să semnaţi o petiţie adresată guvernatorului Mugur Isărescu în vederea tipăririi primei personalităţi feminine pe o bancnotă în circulaţie.

Mai jos puteţi citi petiţia, pe care o puteţi semna aici.

 

Destinatar: Banca Naţională a României

În atenţia Domnului Guvernator Mugur Isărescu

Petiţie privind tipărirea primei bancnote româneşti care să cuprindă o personalitate feminină

 

Semnatarii prezentei petiţii solicită Băncii Naţionale a României tipărirea, pentru prima dată în ţara noastră, a unei bancnote care să cuprindă o personalitate feminină reprezentativă.

În spiritul legislaţiei naţionale (Constituţia României, Legea Egalităţii de Şanse 202/2002 şi OUG 61/2008) şi al valorilor comunitare, România a îmbrăţişat principiile egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, pentru a moderniza societatea românească. Aceste principii au fost înglobate în strategii şi politici publice care să reducă decalajele sociale şi economice dintre femei şi bărbaţi.

În fapt, deşi a fost creat cadrul legislativ şi instituţional favorabil promovării şi protejării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, realităţile sociale sunt antagonice. În România anului 2011, încă mai există distorsiuni semnificative în dezbaterile şi acţiunile care vizează rolul şi percepţiile asupra femeilor.

Diferenţa dintre documentele oficiale şi realitate se observă încă din Parlamentul naţional, instituţie care garantează democraţia în România. Doar 9,7% dintre parlamentarii români sunt femei. De asemenea, doar 15% dintre politicienii români sunt femei. Aşadar, în acest moment, societatea românească se confruntă cu un deficit de reprezentare a femeilor în procesul de luare a deciziilor la nivel înalt.

În absenţa unei reprezentări a femeilor la primul nivel din stat, decalajele şi inechităţile se adâncesc în toate straturile societăţii. Astfel, până în acest moment, cele mai multe nereguli în regimul de salarizare şi în accesul pe piaţa muncii le au ca victime pe femeile din România. Tot femeile sunt cel mai adesea ţinta abuzurilor şi actelor de discriminare

În consecinţă, considerăm că, prin provocarea unei dezbateri naţionale privind prima personalitate feminină care să fie tipărită pe o bancnotă în circulaţie, vom reuşi să regândim întregul set de valori care stă la baza societăţii noastre. Suntem convinşi că, prin puterea exemplului venit din partea clasei politice şi a guvernanţilor, dar şi prin suport popular, România va reuşi să tipărească o primă bancnotă cu o figură feminină emblematică.

Prima bancnotă cu o personalitate feminină va reprezenta un pas major în modificarea percepţiei despre rolul femeilor în societatea românească.

 

Semnătura ta nu schimbă doar imaginea banilor, ci schimbă imaginea societăţii!

 


13 comentarii

  1. 1. Virginia Andreescu Haret – prima femeie arhitect din lume
    2. Hariclea Darclée (1860 – 1939) – cea mai cunoscuta soprana a Romaniei, “privighetoarea din Carpati”
    3. Maria Teohari – prima femeie astronom din Romania
    4. Sofia Ionescu – Ogrezeanu (1920 – 2008) – prima femeie neurochirurg din lume
    5. Elisa Leonida Zamfirescu – prima femeie studenta a Academiei Regale Tehnice din Berlin si prima femeie inginer din lume, şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României
    6. Smaranda Gheorghiu (“Maica Smara”, 1857- 1944)– prima femeie care a calatorit spre Polul Nord
    7. Ana Aslan (1897 – 1988) – a descoperit vitamina H3 (Gerovital), produs geriatric brevetat in peste 30 de tari
    8. Martha Bibescu (1889-1973) – Les Huit Paradis (1908), volum care a fost premiat de catre Academia Franceza, 1955: devine membra a Academiei Belgiene de Limba si Literatura Franceza.
    9. Sarmiza Bilcescu (1867 – 1935) – prima romanca avocat, prima femeie din Europa care a obtinut licenta in drept la Universitatea din Paris si este prima femeie din lume Doctor in drept.
    10. Smaranda Brăescu (n. 21 mai 1897, Hănţeşti, Buciumeni – 2 februarie 1948, Cluj) – prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 m, a bătut recordul mondial deţinut de un american.
    11. Florica Bagdasar (1901 – 1978) – Prima femeie ministru din Romania, In anul 1946 a fost singura femeie din delegatia Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris. Intre 1946 si 1948 a fost ministru al Sanatatii si prima femeie din Romania care a facut parte dintr-un cabinet de ministri.
    12. Aurora Gruescu (n. 11 mai 1914, Oituz, judeţul Bacău – d. 2005). Prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncă intrată în Guinness Book.
    13. Elena Ghica (Dora D’Istria) (n. 3 februarie 1828, Bucureşti – d. 17 noiembrie 1888, Florenţa). Scriitoare, feministă.
    14. Cecilia Cuţescu-Storck (n. 14 martie 1879, comuna Câineni, judeţul Vâlcea – d. 1969, Bucureşti). Artist plastic, prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa.
    15. Elena Caragiani-Stoenescu (n. 13 mai, 1887 – d. 29 martie 1929, Bucureşti), prima femeie aviator din România.
    16. Elena Alistar (n. 1873, Vaisal, judeţul Ismail, Basarabia – d. 1955, Pucioasa), a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a decis Unirea Basarabiei cu România.
    17. Regina Maria (Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg-Gotha) (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, Sinaia), a doua regină a României, soţia regelui Ferdinand I, scriitoare.
    18. Maria Cuţarida Crătunescu (n. 10 februarie 1857, Călăraşi – d. 10/16 noiembrie 1919), prima femeie medic din România, doctor în medicină, militantă feministă, a înfiinţat Societatea Maternă (1897), a organizat prima creşă de fabrică (1899).
    19. Zsófia Torma (1832 – 1899) – prima femeie arheolog din Romania. “Doctor Honoris Causa” al Universității Babes-Bolyai din Cluj, Și-a legat numele de săpăturile efectuate la Stațiunea Neolitică Turdaș (Orăștie). A organizat în casa proprie, cel dintâi muzeu arheologic al orașului Orăștie. În 1879, publică la Cluj rezultatele arheologice din așezările de la: Turdaș, Josani, Valea Nandrului, Nandru, Peștera de la Nandru, Cârjiți, Geoagiu de Jos, Coldău, Zársvo, Hunedoara, Găunoasa și Arănieș; susținând ca analiza etnografică demonstrează, prin semnele de pe ceramică, continuitatea, transmiterea și perpetuarea acestora din neolitic până în contemporaneitate.În 1880 este aleasă ca unul dintre membrii fondatori ai Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara, care avea ca scop: cercetarea științifică a trecutului și a tradițiilor, protecția monumentelor istorice, promovarea prieteniei între popoare.
    20. Yvonne Blondel (n. 1884 – d. 1971, Bucureşti) a fost sanitar voluntar pe lângă armata română în timpul Primului Război Mondial, aviatoare, filantroapă. A organizat pe propria cheltuială un spital cu 30 paturi la Silistra, care a primit soldaţii români răniţi în bătălia de la Turtucaia. După înfrângerea armatei române în Cadrilater, de către armatele turco-bulgaro-germane, Yvonne s-a refugiat la Brăila, iar mai apoi la Iaşi, după pierderea Brăilei în mâinile inamicului. Oriunde s-a aflat în retragerea armatei române, ea şi-a instalat spitalul de campanie, având grijă de soldaţii români răniţi sau bolnavi. Pentru modul în care a îngrijit şi soldaţii ruşi răniţi, nu numai pe cei români, a fost decorată cu Ordinul rusesc “Crucea Sfântul Gheorghe”, în anul 1916.
    21. Agatha Bârsescu (n. 9 septembrie 1857, Bucureşti – d. 22 noiembrie 1939, Iaşi), actriţă. A debutat pe 22 noiembrie 1883 la Teatrul Curţii Imperiale din Viena. A fost distribuită în roluri principale ca, „Ofelia” din Hamlet, „Desdemona” din Othello, „Margareta” din Faust, „Isabella” din Judecătorul din Zalameea etc., în piese de autori clasici, precum Shakespeare, Goethe, Calderon de la Barca ş.a. Succesul imens obţinut pe scena reputatului teatru, i-a adus un contract pe viaţă, iar ca o recunoaştere oficială a meritelor sale deosebite, i s-a acordat, prin decret imperial, titlul de Actriţă a Curţii Imperiale.
    22. Adela Xenopol (n. 1861, Iaşi – d. 11 mai 1939, Bucureşti), scriitoare. Militează pentru drepturile femeii, lucru pentru care a fondat revista „Dochia” (1896 – 1898) ce avea ca prim scop lupta pentru emanciparea intelectuală, politică şi juridică a acestora şi pentru promovarea scrisului feminin: „menită să apere, să susţină şi să cerceteze drepturile femeii […] pentru a dovedi că ea a fost vrednică în toate timpurile şi în toate treptele sociale de la Doamnă la opincă”. Alături de aceasta a mai condus şi revistele „Românca” (1905 – 1906), „Viitorul româncelor” (1912 – 1916) sau „Revista scriitoarei” (1926 – 28).
    23. Alice Voinescu (n. 10 februarie 1885, Turnu Severin – d. 4 iunie 1961, Bucureşti), scriitoare, prima femeie doctor în Filosofie din România.
    24. Ana Ipătescu (n. 1805, Bucureşti – d. 13 martie 1875, Bucureşti), revoluţionar paşoptist.
    25. Alexandrina Cantacuzino (n. 20 septembrie 1876, comuna Ciocăneşti, jud. Ilfov – d. septembrie 1944, Bucureşti). Feministă. Alexandrina Cantacuzino a făcut parte din diverse asociaţii ale vremii, ce militau pentru îmbunătăţirea situaţiei femeii românce. Astfel, în 1910 a subscris iniţiativei unui grup de militante pentru drepturile femeii şi a fondat şi condus Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor (1918 – 1938). A condus mai multe asociaţii şi organizaţii feministe, printre care Gruparea Femeilor Române, Asociaţia Casa Femeii, Societatea Solidaritatea sau Consiliul Naţional al Femeilor Române. Activitatea ferventă desfăşurată la nivel naţional a fost dublată de o serie de iniţiative în plan regional şi chiar european, de numele Alexandrinei Cantacuzino legându-se fiinţarea Micii Antante a Femeilor sau gestionarea, în calitate de vicepreşedinte, a activităţii Consiliului Internaţional al Femeilor. A fondat, în 1929, primul partid politic autoritar feminin în România: Gruparea Naţională a Femeilor Române, gest influenţat de corporatismul fascist. În calitatea sa de preşedintă a partidului, a propus mai multe legi (de ex., în 1937, legea prin care femeile urmau să participe la apărarea ţării) menite să reglementeze poziţia femeii în societatea românească.
    26. Vera Myller (n. 1 decembrie 1880, St. Petersburg, Rusia – d. 12 decembrie 1970, Iaşi ). Matematician, prima femeie profesor universitar din România.
    27. etc, etc, etc….

  2. Romania are probleme mai mari in momentul de fata, incercam sa adoptam moneda euro, o schimbare de moneda este ultimul lucru de care avem nevoie acum.In plus, pe cine vor pune pe noile bancnote? Pe Sexy braileanca? sau vreo alta non-valoare?
    Nu consider ca este o idee buna si nu sunt misogin.

  3. Egalitatea se demonstreaza prin competenta, NU SE CERSESTE, NU SE IMPUNE!

    O femeie ar trebui sa ajunga in parlament sau in orice functie pentru ca primeste voturi, pentru ca e competenta, nu pentru ca trebuie sa iasa la numar in statisticile europene. Un tigan ar trebui admis la facultate pe baza acelorasi criterii ca si pentru romani. Discriminarea “pozitiva” nu face decit sa prelungeasca boala unei societati, nu rezolva nimic, merge la efect, nu la cauza.

    Elena Udrea, Elena Basescu, Roberta Anastase, Sulfina Barbu, Monica Ritzi, Rodica Stanoiu – cam asta are de oferit societatea romaneasca. Plus sensuala, braileanca, columbeanca, zavoranca, d-astea.

    Hai ca in viata publica nu s-or descurca, dar nici in cea profesionala sau casnica nu-si pot aroga mari realizari. Citeva virfuri acolo doar confirma regula. Avem un sistem judecatoresc dominat de femei, putred pina la maduva si de aici pleaca toata mizeria societatii in care traim. Invatamintul primar si liceal, la fel, e dominat de femei si a ajuns zero; nici macar sperante nu mai putem avea pentru viitor. In plus, societatea romaneasca se bazeaza pe materialul livrat, alaptat si crescut de brava femeie romana. D-aia 90% arunca gunoaie si scuipa pe jos, habar n-au pe ce lume traiesc, doar banu sa iasa.
    Stiu, sint misogin. Votez cu Nicoleta Luciu!

  4. In ce priveste disciminarea pozitiva sunt pentru asa ceva in ce priveste locurile la facultati. Locuri se ofera, insa respectivii studenti trebuie sa foloseasca apoi sansa oferita.
    E de-a dreptul jignitor ce se intampla in SUA de exemplu, unde unele firme prefera uneori sa angajeze un negru mai putin pregatit decat un alb care ar fi mult mai pregatit profesional, doar ca sa aibe in firma nustiuce procent de negrii si sa poata zice ca ei sunt “equal opportunity”.

    Intr-adevar, cum zici, egalitatea nu se cerseste.

    Plus ca, asa cum spunea cineva mai sus, acum cand in cativa ani e posibil sa avem Euro, petitia asta e doar ca sa se afle in treaba unii (sau mai bine zis unele), sa spuna ca au activitate, ca sunt femei luptatoare. Cu Euro e mai simplu, au pus pe o fatza poduri si pe alta ferestre, ca sa nu mai fie probleme din astea.

  5.  Mda…..unele comentarii imi provoaca dezgust..!!!Demult visez sa vad o bacnota cu MARIA TANASE ,sper ca acest vis sa devina candva realitate!!A doua propunere este Nadia Comaneci iar a treia nu poate fi decat Ecaterina Teodoroiu!!

  6. IARA ? In romania se schimba banii anual ??? si asta totul se intampla pe banii nostri !!! CURVE POLITICE !!! JAVRE ORDINARE CE SUNTETI !!! SUS COMUNISMUL !!! JOS DEMOCRATIA !!!

  7. Elena Văcărescu, scriitoare franceză de origine română, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze.

    Citat din Wikipedia, enciclopedia liberă: “Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864 București- d. 17 februarie 1947 Paris). S-a născut la București într-o foarte veche și vestită familie de boieri. Primește o educație aleasă. Prin 1891 se află în Italia în exil, pentru ca … în 1895 să se stabilească definitiv în Franța,unde se distinge în viața literară pe mai multe planuri. A tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topârceanu, Minulescu, Vinea…”

    Citat din Ion Stăvăruș: “Deocamdată în linie directă din spița glorioasă a Văcăreștilor – poeți (nepoată a lui Iancu, autorul “Primăverii amorului”), Elena Văcărescu a încheiat șirul strămoșilor care au răspuns, cu pana și inima, celebrului Testament al lui Ienăchiță. Prin opera literară cât și prin vasta sa activitate ea s-a pus neîncetat, din dragoste și cu ambiție, de la vârsta adolescenței la octogenat, în slujba culturii române și afirmării spiritului național dincolo de meridianul locului.”

    Autor Eliza Zdru: “…În primele decenii ale secolului al XX-lea, Elena Văcărescu a devenit o personalitate foarte prezentă atât în cultura română, cât şi în cea franceză. Între anii 1922 şi 1926, a fost numită delegat al Ligii Naţiunilor. În 1925, a fost prima femeie acceptată în Academia Română, doi ani mai târziu primind de asemenea Legiunea de Onoare din partea preşedintelui Franţei.”

    Autor Ionela Roşu: “…Prima domnişoară de onoare a reginei României, Elena, s-a logodit cu tânărul principe Ferdinand, nepotul regelui, prinţul moştenitor al tronului. Logodna însă a avut un final nefericit, stârnind un imens scandal prin ofensarea protipendadei autohtone, dar şi a curţilor regale europene.
    Relaţia celor doi a fost întreruptă prin intervenţia drastică a Consiliului de Miniştri, care a reamintit principelui că niciun membru al Familiei Regale nu se poate căsători decât cu o „egală” de origine străină. După cum se ştie, Ferdinand s-a conformat regulilor stricte şi s-a însurat, la 10 ianuarie 1893, cu Maria de Edinborough, din Familia Regală a Angliei, mama viitorului rege Carol al II-lea.”

    • Mariuca Brincoveanu, sotia domnitorului Constantin Brincoveanu, dragi romani cititi biografia acestei minunate femei, frumosa (se spune) femeie, curajoasa (fiind exilati), a avut 11 copii, parte din ei au fost decapitati impreuna cu tatal lor -domnitorul. din pacate nu gasesc nicaieri o imagine a acestei FEMEI .
      Ce femei minunate am avut in tara aceasta , care ne-au reprezentat tara cu mandrie , inteligenta si frumusete, cecea ce in ziua de azi , lasa de dorit.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger