Ora de iarnă, un anacronism inutil

2

Se pare că, într-o frumoasă dimineaţă de vară, Benjamin Franklin s-a trezit la ora 6, şi-a dat seama că afară e o grămadă de lumină şi s-a gîndit cum ar putea s-o folosească: de exemplu, prin mutarea orei. Aşa sînt geniile, nu numai că îşi dau seama că iarna nu-i ca vara, dar găsesc şi o rezolvare simplă şi strălucită a situaţiei. Între timp, însă, lucrurile s-au mai schimbat. Din diverse motive, inclusiv dificultatea iluminatului, pe vremea lui Franklin lumea încă se mai trezea şi se culca odată cu găinile.

de Ciprian Şiulea

Acum ritmurile naturale, agricole etc. au devenit anacronice. Comunismul de la noi, şi el mai ţărănesc, trimitea tot poporul la muncă de la ora 7. Acum ora standard e mai degrabă 9.

Aşa că mie soluţia mi se pare evidentă: oră de vară tot anul. Toată lumea s-ar bucura de ora de lumină în plus dintre 5 şi 6 după-amiaza (în mijlocul iernii), în timp ce de ora de lumină dintre 7 şi 8 dimineaţa se bucură doar unii. Dacă facem o medie a perioadei de oră de iarnă şi luăm o zi de la jumătatea distanţei dintre ziua cea mai mică (21 dec.) şi ziua în care se trece la ora de vară (ultima duminică din martie), să zicem 10 februarie, vom vedea că pe 10 feb. soarele răsare la 7.23 şi apune la 17.37. Dacă facem oră de vară şi iarna, ar răsări la 8.23 şi ar apune la 18.37, deci ar începe să se lumineze pe la 8 fără un sfert şi s-ar întuneca de tot pe la 19 (cum ziceam, în medie).

Păi nu ar fi mai bine aşa? Ce nevoie au cei care încep serviciul la 8 sau 9 de lumina de afară ca să se spele sau să-şi bea cafeaua? Nu mai bine profiţi de ea cînd încă eşti la muncă, spre sfîrşitul după-amiezii, sau chiar în drum spre casă? Sau chiar acasă (sau la o crîşmă, în timp ce lumina slabă a înserării se strecoară blînd printre perdele…).

Sigur, există şi întrebarea ce e mai deprimant, să te duci la muncă pe întuneric, sau să te întorci de la muncă pe întuneric. Dar e prea grea, o las aşa, rămînem la argumentele celelalte. Plus acela că cheltuielile cu iluminatul la locul de muncă ar fi aceleaşi sau chiar mai mici, în condiţiile deplasării celor mai multe orare de lucru. Concluzia e clară: lumea modernă cere oră de vară tot anul, numai că trebuie să mai aşteptăm pînă cînd unul ca Franklin o să iasă la 6 după-amiaza din casă, într-o zi de ianuarie, şi o să-şi dea seama ce întuneric e.


2 comentarii

  1. S-o crezi tu ca este un anacronism inutil! Eu abia reuseam sa ma trezesc pe 7.30 in obtombrie, inainte sa se schimbe ora, iar in iulie imi pregatesc deja ceaiul pe la 6.30. Ben Franklin era un tip foarte iluminat, desi a trait acum 300 de ani – mult mai luminat decat tot felul de destepti contmporani cu mine care au idei crete. Am eu o idee mai buna: s-i puna pe desteptii cu idei crete sa lucreze in doua schimburi, 6 zile pe saptamana, pana or sa invete sa aprecieze o idee buna veche de 300 de ani.

  2. Acest lucru, adoptat de multe tari din lume, are ca scop economia de energie electrica cand pe timp de vara ceasul se da cu o ora inainte pentru ca oamenii sa isi poata desfasura activitate pe lumina naturala. Ora de iarna este defapt ora reala, dandu-se inapoi ora care a fost pierduta in primavara cand se trece la ora de vara (se da ceasul inainte cu o ora).

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger