Peste 130 de familii din satul Runcurel, județul Gorj, sunt în pericol de a-și pierde locuințele ca urmare a extinderii carierei de lignit Jilț Nord care furnizează cărbune termocentralei Turceni a Complexului Energetic Oltenia (CEO). În lipsa unor negocieri transparente cu localnicii, a fost adoptată o Hotărâre de Guvern în decembrie anul trecut care prevede despăgubiri de 4 lei și 5,2 lei pentru metru pătrat de teren. Cei vizați de extinderea carierei spun că aceste sume nu îi ajută să își înceapă viața în alt loc și vor revocarea deciziei. Greenpeace România a demarat împreună cu 19 localnici un proces în acest sens și continuă acțiunile de susținere a comunității. Duminică, 3 aprilie, activiștii au desfășurat un banner de 1000 de metri pătrați pe talazul carierei de lignit cerând “Dreptate pentru Runcurel”.
Runcurenii știu dintotdeauna că satul lor va dispărea pentru a face loc carierei. S-au obișnuit cu gândul și nu se împotrivesc extinderii, dar solicită o despăgubire pe măsura bunurilor pe care le vor pierde. “Am 50 de arii, chiar sub roata utilajului. Vor să-l cumpere, dar la un preț neconvenabil, 4 lei/mp. Acuma au trimis pliculețele (cu înștiințarea, n.r.). Nu m-am dus să negociez, n-a venit nimeni. Nu i-am văzut pe ăștia de ani de zile. Numai dau niște legi și intră cu hapca pe terenuri”, spune Ion Anghelescu, un localnic cu 34 de ani de experiență ca șofer la autobaza din Mătăsari. Deși nu are pe nimeni din familie angajat la CEO, el poartă o salopetă a companiei care îi “protejează hainele bune”.
O mare nemulțumire a oamenilor din sat este lipsa locurilor de muncă. Maria Stăniloiu a lucrat 35 de ani în confecții la Târgu Jiu, dar acum s-a retras în satul natal, unde se ocupă și de casa nelocuită a părinților și de cea a socrilor, în care locuiește. Este văduvă și are doi copii, un băiat căruia i-a construit casă într-un sat alăturat tocmai din cauza relocării și o fată căreia i-a lăsat apartamentul de la oraș. Ea e nemulțumită că CEO nu oferă locuri de muncă runcurenilor deși cariera este chiar în satul lor. “Când era o restructurare ăia de la Runcurel erau dați afară, acum îi băgară la Minprest. Tot runcurenii prima dată afară. Și eu am pe nora mea la Minprest și a fost trecută în fără plată. (…) Îi angajează pe 3, 6 luni, apoi îi dă afară. Să le facă contract nedeterminat la oameni. Hai să vedem câți șefi și-au angajat rudele și câți oameni din sat sunt angajați la carieră”, spune ea.
Aproximativ 20 de localnici s-au alăturat, duminică, protestului Greenpeace, unde și-au exprimat nemulțumirea față de lipsa consultărilor, lipsa susținerii de către Primărie, dar, mai ales, lipsa locurilor de muncă și neplata uzufructului de către companie. De asemenea, oamenii denunță faptul că o parte din casele din Runcurel au fost cumpărate deja de companie la prețuri foarte avantajoase pentru localnicii “norocoși” acum câțiva ani, iar acum lor li se oferă foar 4 lei/mp.
O parte dintre participanți erau deopotrivă angajați ai complexului, precum și victime ale extinderii carierei. Ioan Șoangher lucrează în carieră, dar este și unul dintre cei mai vocali protestatari. “Am 48 de arii pentru care nu primesc nimic, deși e pământ folosit de ei. Nu se mai plătește uzufruct. De 30 de ani încerc să fac angajari la copii, la nevastă, măcar la societate. Nu s-a putut. Pentru ei și rudele lor s-a putut. Eu m-am gândit la mutat, în 2013 mi-au făcut o evaluare, dar ea n-a fost corectă. Și acum suntem în 2016, banii de atunci nu mai au valoarea de acum. Atunci mi-au oferit 4 lei 30, acum 4 lei. Am un băiat în Italia că pământurile pot să ni le ia, dar un loc de muncă nu ne dau. E strigător la cer”, spune bărbatul. Gospodăria lui a avut de suferit și din cauza efectelor lucrărilor. “Din martie 2005, am avut probleme cu o haldă de steril. A ajuns deasupra casei la 300 de metri. A fugit pământul, s-a surpat juma din casă. Am chemat compania, nu mi-au dat nicio despăgubire pe casă. Pe 20 de arii de teren mi-au dat 80 de lei pe an până în 2012. De atunci nimic. Nu se poate munci, impozit plătesc. La mine în fântână nu se poate bea apă de 11 ani, mergem la un kilometru să luăm apă”, spune el.
Din partea companiei, a ajuns la fața locului inginerul Dorin Vâlceanu, angajat al Complexului Energetic Oltenia, coleg de serviciu cu o parte dintre protestatari. El spune că oprirea extinderii ar însemna o pierdere de 400 de locuri de muncă și că, de-a lungul vremii, au fost localnici care au ținut extinderea pe loc cu pretenții care creșteau de la discuție la discuție. În general, pretențiile sunt legate de oferirea de locuri de muncă. Inginerul spune că forța de muncă necesară e limitată, întrucât pe un utilaj din carieră nu lucrează mai mult de cinci persoane, iar muncitorii au nevoie de o pregătire pentru a le manevra.
Cariera de la Jilț Nord funcționează pe cont propriu din 1991. În prezent, activitatea carierei este suspendată timp de o lună din cauza faptului că nu e cerere de cărbune.
Ionuț Apostol, director de campanii la Greenpeace, spune că industria cărbunelui e pe moarte. Cadrul de Reglementare pentru Gaze cu Efect de Seră impune niște limite tot mai dure pentru termocentrale. “De la 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare directiva pe emisii industriale care zice că termocentralele trebuie să se conformeze cu următoarele standarde de emisii: 400 mg/m3 pentru sulf, 500 la oxizi de azot și 50 pentru pulbere. Dar, pentru orizontul 2020 vor veni standarde noi: 200, 200, 10. Aparent sunt niște cifre, dar ca să reduci pulberele de la 50 la 10 nu dai dintr-un potențiometru. Trebuie să înlocuiești electrofiltrele pentru a te conforma. Pentru azot trebuie să schimbi tehnologia de ardere. Sunt investiții pe care în mod normal nu le-ai mai face pentru că nu-ți mai merge termocentrala destul de mult ca să-ți recuperezi investiția”, explică Ionuț Apostol.
În plus, termocentralele din România se apropie de sfârșitul duratei de viață, una nouă nu a mai fost construită în România după 1989, iar încercările care au existat au fost abandonate. Investițiile în retehnologizare nu se amortizează, iar termocentralele au mari pierderi. “Anul trecut, 2.000 de oameni au fost dați afară, pentru anul ăsta iar au anunțat 2.000. Anul trecut au avut pierderi de 500.000.000 lei, anul ăsta sunt pe la 900.000.000 lei și nu e cifră finală, pentru că a intrat în faliment termocentrala de la Drobeta care avea datorii la complex, deci pierderile se vor ridica la peste 1 miliard de lei. Din perspectiva complexului pierderile sunt legate de ‘prostiile’ astea de mediu, certificatele de emisii, certificate verzi, investiții de sute de milioane de euro în reducerea poluării. Au investit, nu poți să zici că n-au investit, au făcut trei unități de desulfurare la Rovinari, patru la Turceni, două la Ișalnița, una la Craiova, sunt zeci și zeci de milioane de euro”, mai spune campaignerul.
În ciuda unei productivități scăzute, cărbunele rămâne principala sursă de energie în România, ministrul Energiei susținând că el este “esențial” pentru țara noastră.
La solicitatea Think Outside the Box, Complexul Energetic Oltenia a răspuns că se respectă prevederile HG nr.960/2015 şi ale Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate public. Conform prevederilor HG din 2015, prețurile diferă în funcție de categoria de teren (ex: teren arabil, pășuni, vii, teren silvic, livadă, la care se adaugă usufruct / diferențe de creștere și masă lemnoasă), de mai arată în răspuns.
Pentru mai multe informații despre folosirea cărbunelui în țara noastră, puteți citi și Poluarea în România: de la primii cărbuni la panourile solare.