Ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu: România a făcut cele mai mari progrese în educație de mediu și spirit civic

0

Deși pare surprinzător, România a făcut cele mai mari progrese din punct de vedere al protecției mediului în domeniul educației și spiritului civic, spune ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Grațiela Gavrilescu, într-un interviu acordat Green Report. “Chiar dacă efectele se vor vedea abia peste 10- 20 de ani”, explică ea, “nu e rău deloc: spre deosebire de noi, generațiile viitoare vor privi mediul cu alți ochi, vor avea reflexul dezvoltării durabile ca pe un ‘dat genetic’”.

 

 

de Roxana Bucată (Green Report)

 

Grațiela Gavrilescu a devenit ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor în decembrie 2014, fiind un nume nou pentru jurnaliștii acreditați la minister. La prima conferință de presă organizată la mijlocul lunii februarie, le-a spus jurnaliștilor că așteaptă să fie criticată pentru că așa învață cel mai bine. Iar criticile nu au întârziat să apară din partea ecologiștilor, care i-au reproșat că promovarea în continuare a programului de înnoire a parcului auto “Rabla” nu este un proiect eco, ci încurajează folosirea mașinii ca mijloc de transport.

Ministrul Mediului a răspuns acestor critici prin câteva întrebări: “Ce este mai bine pentru sănătatea mediului? Să reducem, chiar și puțin câte puțin, an de an, numărul rablelor, aflate pe șosele, sau să ne transformăm țara în cimitirul de mașini vechi al Europei? Să menținem locurile de muncă din industria românească, sau să “importăm” rable? Să încurajăm, și în acest fel, utilizarea autoturismelor electrice, hibrid și cu grad foarte mic de poluare, sau să continuăm să inhalăm gaze de eșapament la fiecare semafor pe roșu?”.

Grațiela Gavrilescu a declarat, la prezentarea programului “Rabla 2015”, că unul dintre primele lucruri pe care le-a cerut la preluarea ministerului a fost un studiu care să arate impactul asupra calității aerului a programului de înnoire a parcului auto. Până la realizarea studiului, rezultatele programului arată că în 2013 și 2014, doar o mașină electrică a fost achiziționată prin programul “Rabla”.

Exploatarea resurselor, între protecția mediului și crearea de locuri de muncă 

Retragerea Chevron din România a ușurat decizia ministerului în ce privește exploatarea gazelor de șist. În ce privește riscurile fracturării hidraulice cu care s-ar confrunta comunitățile afectate, Ministerul Mediului se bazează pe specialiști. “Ca inginer chimist, nu pot spune, în acest moment, decât că sunt numeroși factorii care concură la efectele unei astfel de operațiuni (de la structura solului și până la tehnologia aleasă) și că asupra fiecărei spețe în parte, cu siguranță, va trebui să ne aplecăm cu foarte mare atenție”, spune Graţiela Gavrilescu. “Ca om politic și ca liberal nu pot totuși să nu recunosc necesitatea creării a cât mai multor locuri de muncă, sigure și bine plătite, pentru că, altfel, motorul economiei refuză să funcționeze”.

Una dintre cele mai grave probleme de mediu din România rămâne Roșia Montană, unde resursele de aur ar putea fi extrase folosind cianuri de către o companie canadiană. Localnicii care se opun proiectului și ecologiștii din toată țara rezistă de aproape 15 ani presiunilor și au format o adevărată comunitate care vine cu soluții alternative. Ei trăiesc cu emoție numirea unui nou ministru al Mediului de la care așteaptă sprijin în eliminarea pericolului mineritului cu cianuri. “Nu poziția mea este cea importantă în astfel de probleme sensibile! Specialiștii și comunitățile sunt cei care au cel mai greu cuvânt de spus! Rolul meu este acela de a veghea ca prevederile legislației europene să nu fie încălcate și de a crea cadrul în care cei îndrituiți să se poată exprima liber”.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului derulată pentru proiectul minier Roșia Montana se desfăşoară în conformitate cu legislaţia română care transpune integral prevederile Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se află în continuare în etapa de analiză a calității raportului de evaluare a impactului asupra mediului, ceea ce determină completări suplimentare din partea titularului și analiza acestora în ședințele Comisiei de Analiză Tehnică la nivel central (CAT), transmite ministerul.

Infringementul pe calitatea aerului, cel mai avansat dosar de infringement pentru România 

“Da, avem restanțe, însă a spune că acestea ar pune locuitorii în pericol ar fi o exagerare! Așa cum știți, monitorizarea calității aerului înconjurător este una dintre obligațiile asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Am făcut pași importanți în acest domeniu, în sensul că am alocat sume importante pentru modernizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului. Evaluarea calităţii aerului la nivel naţional și elaborarea de programe de gestionare a calităţii aerului, prin care să se adopte măsurile necesare pentru limitarea efectelor negative asupra mediului, sunt preocupările noastre permanente, și nu doar din cauza infringementului, ci pentru că, realmente, ne pasă!”, spune Grațiela Gavrilescu.

Comisia Europeană ne amenință însă cu un proces la Curtea Europeană de Justiție din cauză că “România nu își protejează cetățenii de poluarea cu particule fine (PM10)”, potrivit informării CE. Rezultatele monitorizării aerului arată îmbunătățiri de la an la an, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, România înregistrând un salt semnificativ din 2007 în 2013. În București, unul dintre cele trei orașe vizate de prcedura de infringement alături de Iași și Brașov, erau peste 200 de zile cu depășiri ale limitei de poluare în 2007, iar în 2013 au fost doar 36, în condițiile în care limita impusă de UE este de 35 de zile. Progresele anunțate sunt, însă, sub semnul întrebării în condițiile în care stațiile de monitorizare sunt nefuncționale chiar și luni de zile.

Grațiela Gavrilescu este optimistă în ce privește găsirea soluțiilor pentru problemele de mediu din România. “Din fericire, nu avem probleme insurmontabile. Din nefericire, avem, însă, destul de multe: de la tăierile ilegale de păduri și până la poluarea aerului, de la gunoiul menajer, care încă se mai aruncă pe malul apei, și până la inexistența sistemelor de canalizare și epurare”, încheie ministrul.

 

Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener Green Report.


Leave A Reply