Mai puține reactoare noi decât reactoare pe cale de închidere

0

Industria nucleară își confirmă declinul prin numărul reactoarelor nucleare nou construite mult mai mic decât numărul celor care se închid, prin numărul în scădere al specialiștilor din domeniu și prin costurile care devin din ce în ce mai mari, a atras atenția un consorțiu de ong-uri din 6 țări central și est europene printre care și Romania, într-o conferință de presă desfășurată la București.

Dacă în anii 90 s-a înregistrat un vârf al industriei, după accidentul de la Fukushima trendul este descendent la nivel mondial, excepție făcând China. În Uniunea Europeană sunt acum în construcție două unități în Slovacia iar alte două reactoare, care ar fi trebuit să salveze industria nucleară, bat pasul pe loc în Franța și Finlanda. 

“Este vorba de două reactoare EPR ale companiei franceze Areva. Unul dintre ele destinat Finlandei, lansat ca proiect în 2003 la un preț de construcție estimat la 3,2 miliarde de Euro pentru o capacitate de 1600 de MW. Reactorul încă nu este terminat iar costul a ajuns la 9 miliarde de euro și crește în continuare, pe măsură ce termenul de finalizare se îndepărtează de cel anunțat inițial în 2012. Aceeași situație este în Franța unde se construiește un reactor similar al cărui cost a ajuns de la 3,3 miliarde de euro la 10,5 miliarde de euro în prezent” spune Patricia Lorenz, expert al societății civile în domeniul nuclear și reprezentant al ong-ului Friends of the Earth Austria.

Costurile cresc în continuu iar prețul energiei scade, fapt ce produce o diferență uriașă care va trebui acoperită de la buget. Contractele de diferență sunt printre principalele forme de ajutor de stat pe care autoritățile le pregătesc pentru a suplini aceste pierderi.

“Cazul Hinkley Point este un exemplu cunoscut. În acest caz statul se obligă să plătească diferența dintre prețul pieței și prețul stabilit în negocieri.. Este vorba de un preț de 96 de euro pe MWh, garantat  pentru 35 de ani. În condițiile în care prețul actual este de 33 de euro, și previziunile arată că acesta va scădea la 20 de euro pe MWh până în anul 2020” a mai declarat Patricia Lorenz. 

Situația se prefigurează a fi similară și în cazul României, care se angajează să plătească investitorului chinez China General Nuclear diferența, astfel încât să fie garantată o rată de profitabilitate de 15%.

„Proiectul reactoarelor 3 și 4 a fost evaluat in 2007 la 6,5 miliarde de euro în condițiile unei rate interne de rentabilitate de 11,3%, deci prețul final va fi mult mai mare dupa reactualizare”, a spus Lavinia Andrei președintele Fundației TERRA Mileniul III. „Toate aceste ajutoare de stat vor fi decontate de către consumatorii din România, de către cetățeni, din buzunarul nostru. Noi cu pierderile și investitorul cu profitul”, a mai spus președintele Terra Mileniul III.

Un alt aspect pe care ong-urile l-au semnalat este lipsa de transparență din acest sector, precizând că nu au găsit nicăieri scrisoarea pe care Ministerul Energiei a trimis-o CSAT și nici motivarea pentru care a fost aprobat acest document în Guvern.

„Strategia energetică a României este încă în construcție, dar noi, alături de alte organizații de mediu, nu am fost acreditați să participăm la consultări. Vom trimite punctul nostru de vedere ministerului în cadrul sesiunii de consultare publică ce are loc acum, după publicarea primelor rapoarte”, a mai spus Lavinia Andrei.

Transparența lipsește din sectorul nuclear chiar și în raport cu Comisia Europeană. Directiva Europeană ce reglementează felul în care se gestionează deșeurile radioactive cere statelor membre să transmită programele dezvoltate la nivel national care ar trebui supuse evaluarii strategice de mediu, care cuprinde si o component de dezbaterii publice. Multe din aceste programe nu au fost trimise iar cele care au fost trimise conțin o grămadă de deficiențe.

“Evaluarea strategică de mediu necesară conform directivei este singura modalitate prin care publicul poate fi informat și consultat în privința gestionarii acestor deșeuri. Dar statele membre și-au exprimat dezacordul și e foarte probabil ca această evaluare să nu mai fie făcută. Dintre cele șase țări din proiectul Joint Project, doar trei au început o astfel de evaluare strategică de mediu, și doar una a efectuat o evaluare transfrontalieră, lucru care ar fi trebuit să se întâmple în toate cazurile.” 

Grupul de ong-uri Joint Project cooperează în monitorizarea transparenței din domeniul nuclear în țări central și est-europene printre care România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, România și Polonia.

Patricia Lorenz lucrează pentru ong-ul austriac Friends of the Earth din 1993, perioadă în care a fost implicată într-o multitudine de proiecte de popularizare a riscurilor din domeniul energiei nucleare. A organizat conferințe pe această temă la Parlamentul European și a fost reprezentantă din partea societății civile în European Nuclear Energy Forum. În prezent este implicată în numeroase proiecte ce țin de implementarea Convenției de la Aarhus, a Directivei Europene 70/2011 privind gestionarea deșeurilor radioactive și este activă în promovarea participării publice în domeniul nuclear.


Leave A Reply