În câteva decenii, lumea ar putea fi alimentată numai cu vânt, apă și soare dacă ar renunța cât mai repede la combustibili fosili iar țările ar avea voință politică să facă acest pas, arată un nou studiu, publicat cu puțin timp înaintea mult așteptatului summit pe schimbări climatice din Paris. Studiul, citat de FastCoExist, demonstrează că modificarea infrastructurii energetice este fezabilă din punct de vedere tehnic și economic în toate țările analizate. O spune Mark Z. Jacobson, directorul programului de atmosferă/energie din cadrul Universității Stanford, care a analizat alături de colegii săi de la Universitatea din California hărțile energetice din 139 de țări. Există inclusiv calcule pentru România, pe care le puteți afla mai jos sau aici.
Cercetătorii au calculat de câtă energie ar avea nevoie fiecare țară până în 2050, în materie de electricitate, transport, încălzire și răcire, industrie și agricultură, după care au analizat măsura în care energiile regenerabile ar putea acoperi aceste nevoi, unde ar putea fi aplicate și cât ar costa implementarea lor. „Oamenii care încearcă să împiedice o astfel de schimbare ar argumenta că e prea scump, sau că nu ar fi suficientă energie, sau că nu e o soluție de încredere, că ar necesita suprafețe de pământ și resurse prea mari”, spune Jacobson. „Noi arătăm că toate aceste afirmații sunt mituri”.
Energia regenerabilă este deja ieftină și va fi și mai ieftină. Chiar și acum, spune Jacobson, vântul este cea mai ieftină resursă de electricitate din SUA, un kilowat-oră nesubvenționat costând în jur de 3,5 cenți, spre deosebire de 6-8 cenți în cazul gazelor naturale. La asta se adaugă și beneficiile în materie de sănătate și mediu. Studiul estimează că modificarea infrastructurii în favoarea energiilor regenerabile ar salva viețile a 4 până la 7 milioane de oameni anual, care altfel ar murit din cauza poluării; aceste decese consumă în jur de 3% din PIB-ul global. Trecerea la energii regenerabile ar asigura totodată cu 20 de milioane de locuri de muncă mai mult decât cele pierdute prin renunțarea la combustibilii fosili.
În cazul României, de exemplu, o astfel de mișcare ar asigura în jur de 155.000 de locuri de muncă pe o perioadă de 40 de ani, iar țara ar consuma cu 39% mai puțină energie. În materie sănătate, România ar economisi 124,3 miliarde de dolari, adică 9% din PIB, și ar evita, anual, 10.184 de morți asociate poluării. La nivel individual, la nivelul anului 2050, economiile cetățenilor în materie de energie, sănătate și climă ar fi de 9.186 de dolari de persoană. Aflați mai multe aici.
În plus, prețurile la energie s-ar stabiliza, din moment ce sursele regenerabile nu au la bază un combustibil care este bun de consum. Decentralizarea energiei ar reduce atât riscurile actelor de terorism la uzinele energetice, cât și penele cauzate de furtuni. Țările ar putea deveni independente din punct de vedere energetic, eliminând astfel una dintre marile cauze ale conflictelor globale, iar patru miliarde de oameni care nu au acces adecvat sau au acces zero la energie ar ieși din criză.
Sudiul prezintă și un plan cronologic pentru această mare transformare. Până în 2020, țările ar trebui să stopeze construcția de noi uzine energetice pe bază de cărbune, gaze naturale, energie nucleară și chiar și biomasă (materie organică de origine biologică) – pe care nu o consideră o alternativă bună. Tot în acest interval de timp, electrocasnicele noi ar trebui să fie electrice, nu pe bază de gaz. Până în 2025, navele comerciale, trenurile și autobuzele nou construite ar trebui să fie la rândul electrificate, același lucru urmând să se întâmple cu autoturismele și camioanele până în 2030. Tranzița completă ar urma să fie finalizată în 2050. Rămâne astfel la latitudinea țărilor dacă vor opta pentru aceasă mișcare.