Indexul de performanță privind schimbările climatice 2017: România se menține pe locul 18

0

La mai puțin de două săptămâni de la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris, Indexul de performanță privind schimbările climatice (CCPI 2017), un clasament realizat anual de organizațiile Climate Action Network-Europe și GermanWatch, confirmă un avânt al energiilor regenerabile și progrese considerabile în privința măsurilor de eficiență energetică la nivel global.

Cu toate acestea, România pare să rămână încremenită pe locul 18 din 58. De altfel, acest loc 18 este unul comun pentru țara noastră, fiind a patra oară când îl obține din 2012 încoace.

La capitolul puncte forte, România se bucură de un mix energetic diversificat, situându-se pe o poziție foarte bună în cadrul indexului în privința ponderii energiei regenerabile din totalul surselor de energie primară, iar politicile privind eficiența energetică ne plasează pe un onorabil loc 11 in clasament. Cu toate acestea, rezultatele par să apară din inerția politicilor UE, și nu dintr-o ambiție asumată la nivelul Guvernului. De altfel, scorul României în privința implicării în politicile internaționale de reducere a efectelor schimbărilor climatice ne plasează pe un rușinos loc 45, ceea ce spune multe despre viziunea cu care rezultatele de mai sus au fost atinse.

„Condițiile pentru o tranziție de la un sistem energetic bazat pe combustibili fosili către unul bazat pe energii regenerabile și eficiență energetică sunt acum mai favorabile decât oricând. Doar în Uniunea Europeană, șapte state au renunțat la această sursă poluantă, iar cel puțin alte patru urmează aceeași tendință. Din păcate România nu are o astfel de poziție sau viziune pe termen lung,” este de părere Ioana Ciută de la Bankwatch România.

Punctele slabe ale României țin de ineficacitatea politicilor interne pe tema schimbărilor climatice si energiei, capitole la care România a obținut calificative scăzute.

„Autoritățile din România au eșuat în a folosi fondurile din schema Europeană de comerț cu emisii pentru a încuraja reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Fonduri de aproximativ un miliard de euro stau în conturile Ministerului Finanțelor pentru că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a făcut niciun efort în vederea deblocării lor. Asta se întâmplă cu toate că la Ministerul Mediului există un plan elaborat de către Banca Mondială pentru utilizarea eficientă a acestor fonduri. Mai mult decât atât, ministerul  a desființat Direcția de Schimbări Climatice, iar întreaga sa capacitate administrativă a fost distrusă. Acestea sunt doar două exemple care ilustrează deficitul pe care țara noastră l-a înregistrat la nivelul politicilor climatice în ultimul an, deficit care se va observa cu siguranță în clasamentul pentru anul următor,” este de părere Lavinia Andrei de la fundația TERRA Mileniul III.

Nicio țară nu a realizat progrese suficiente în prevenirea schimbărilor climatice pentru a ocupa primele 3 locuri din clasament. Pe următoarele 3 locuri (de la 4 la 6) s-au clasat Franța, Suedia și Marea Britanie. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează Kazakhstan, Japonia și Arabia Saudită.

Indexul de Performanță în Schimbări Climatice este un instrument creat pentru a crește transparența în privința politicilor climatice internaționale. Pe baza unor criterii standardizate, indicele evaluează și compară performanța de protecție a climei din 58 de țări, care sunt împreună responsabile pentru mai mult de 90% din emisiile globale de CO2 legate de energie.

Mai multe despre metodologie pot fi găsite în broșura „Indexul de performanță în schimbările climatice – Context și Metodologie” disponibil aici.


Leave A Reply