Ghețarii Groenlandei, la un nou record negativ de rupere

 

Încălzirea globală rupe bucăți din cele mai mari și mai întinse ghețuri ale Groenlandei; apele tot mai calde amenință întreaga regiune cu alte desprinderi și topiri, iar fenomenul este caracterizat de către specialiștii în mediu drept extrem de periculos pentru climă și oceanul planetar.

 

Chiar la începutul acestui secol, întinderea de gheață a Groenlandei a suferit cea mai mare desprindere înregistrată vreodată. Cauza fenomenului este încă în dezbatere, dar faptul că ghețarii din vestul și cei din sud-estul Groenlandei au suferit schimbări în aproximativ aceeași perioadă de timp sugerează că factorii climatici globali ar putea fi motivul problemei (factori precum creșterea temperaturii apelor și aerului). Pentru a afla răspunsurile dorite, oamenii de știință au analizat istoria ghețarului Helheim, unul dintre cei mai mari din sud-estul Groenlandei. Astfel, ei au descoperit că începutul fenomenului de rupere a acestuia poate fi datat prin anul 1890.

Rata de rupere a suferit fluctuații, de-a lungul timpului: recordul negativ atins la începutul acestui secol s-a mai întâmplat doar la sfârșitul anilor 1930. Prin compararea condițiilor climatice de acum cu cele de atunci, de la finalul decadei 1930, cercetătorii au aflat că activitatea de rupere atinge cote înalte când apele din jurul Groenlandei sunt mai degrabă influențate de curenții calzi din Oceanul Atlantic și mai puțin influențate de apele reci polare și când verile din regiune sunt calde. ”Studiul nostru arată că ratele de rupere documentate în trecut sunt legate de variabilitatea climatică. Nu este ușor, însă, de diferențiat cât anume din accelerarea recentă a acestei rate de rupere are legătură cu această variabilitate naturală a climei și cât anume are legătură cu încălzirea globală indusă de activitățile umane. Indiferent, însă, de procente, studiul nostru conchide clar că orice viitoare încălzire a apelor din jurul Groenlandei este foarte probabil să crească pierderea de masă glaciară din regiune”, a declarat unul dintre autorii studiului, Camilla Andresen (Danemarca). Studiul a fost publicat în revista Nature Geoscience.

 

Sursa: Our Amazing Planet

Foto: Camilla Andresen / Apus de soare în fiordul Sermilik