Expediție prin natura virgină: Situl Natura 2000 Confluența Jiu

Jiul se varsă în Dunăre la kilometrul 692 al fluviului (calculat “în sus”, dinspre zona de vărsare în mare). Confluența Jiului cu Dunărea este un peisaj al apelor curgătoare cu ale lor bălți și canale, mărginite de păduri de luncă, având și zone cu pășuni și teren arabil. Există și păduri cu exemplare seculare de stejari, frasini, ulmi șamd. Poți să ai senzația de natură virgină prin desișurile pădurilor de luncă (cu plopi albi), păstrate încă relativ naturale pe unele suprafețe (din păcate copleșite de plantații silviculturale de plopi). Poți vedea frecvent berze negre, iar dacă aici cuibăresc 20-30 de perechi, este ușor să îți închipui cam câte sunt, când au și pui zburători; adică, o minunăție a Naturii. Stoluri de cormorani mari circulă în sus și în jos pe Jiu, intră pe culoarul Dunării: în perioada de circa o oră petrecută la fotografierea unui apus de soare admirat la confluență, au trecut pe acolo cel puțin două mii de cormorani.

Situl Natura 2000 ROSPA0023 Confluența Jiu – Dunăre, situat în regiunea biogeografică continentală, are suprafața de 21.999,9 hectare cuprinse altitudinal între 6 și 162 metri; situl se întinde ca o fâșie atât pe Jiu (circa 50 km) cât și de-a lungul Dunării (circa 35 km), incluzând și ostroave; mare parte a sitului este în județul Dolj, iar o mică fracțiune în județul Olt. Conform Formularului Standard al sitului, cuibăresc aici 10-20 perechi de fâsă de câmp (Anthus campestris), 4-8 p. acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), 10-20 p. pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), 2-4 p. șorecar mare ( Buteo rufinus), 12-150 p. caprimulg (Caprimulgus europaeus), 60-80 p. barză albă (Ciconia ciconia), 20-30 p. barză neagră (Ciconia nigra), 6-10 p. herete de stuf (Circus aeruginosus), 100-150 p. cristel de câmp (Crex crex), 90-120 p. ciocănitoare de grădini (Dendrocopus syriacus), 100-130 p. ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), 300-400 p. muscar gulerat (Ficedula albicollis), 1-2 p. codalb (Haliaeetus albicilla), 2-4 p. gaie brună (Milvus migrans), 2-4 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 46-50 p. dumbrăveancă (Coracias garrulus), 12-20 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus). Important în perioada de iarnă este prezența a 40-70 cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus). În pasaj, situl este utilizat de 10-30 exemplare de stârc roșu (Ardea purpurea), 200-300 exemplare de chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 50-100 chirighițe negre (Chlidonias niger), 20-30 egrete mari (Egretta alba), 150-200 egrete mici (Egretta garzetta), 20-30 picioroange (Himantopus himantopus), 100-150 pescăruș mic (Larus minutus), 30-40 ciocîntorși (Recurvirostra avosetta), 150-250 chire de baltă (Sterna hirundo), 1.000-2.000 fluierari de mlaștină (Tringa glareola), 30-70 de pelicani creți (Pelecanus crispus), 150-200 lopătari (Platalea leucorodia). Aria de Importanță Avifaunistică RO113 Confluența Jiu – Dunăre, acoperind 40.731 hectare situate între 22 și 155 m altitudine, are în perioada de pasaj 750-1.000 de țigănuși (Plegadis falcinellus). În perioada de migrație, există pe teritoriul sitului Natura 2000 peste 20.000 de păsări de baltă, ceea ce face ca acesta să fie un candidat potențial pentru a deveni sit Ramsar.

Egrete mici (Egretta garzetta)

Cormorani mari (Phalacrocorax carbo)

Cândva prin 2006, la o vizită în zonă, după marile inundații, am văzut și cuibărirea piciorongului (Himantopus himantopus), care nu este menționat ca specie cuibăritoare pe Formularul Standard. Aceste documente oficiale, care au ajuns publicate în Monitorul Oficial, au fost compilate în grabă, “la plezneală”, fără vizite în teren la modul consistent, prin adunarea unor date preexistente. Statul Român nu a prezentat disponibilitatea de a aloca resursele financiare necesare pentru a realiza o fundamentare solidă a rețelei Natura 2000, ci totul a fost făcut în grabă, cu implicarea “celor care trebuiau”… Așadar, inadvertențele, lipsurile, sunt oarecum obișnuite în ele… inclusiv nenumărate greșeli ortografice, ceea ce arată cam câtă importanță au avut acestea, câtă energie aveau cei implicați sau cât timp disponibil a fost pentru finalizarea/ editarea lor. Când vezi situri cu mari întinderi de bălți și zone mlăștinoase cu trestie/ papură – gen Bistreț – unde nu este menționată cuibărirea stârcului pitic (Ixobrychus minutus) ci se arată că apar 20 de exemplare în migrație…, sau numeroasele perechi de gaie brună (Milvus migrans) și gaie roșie (Milvus milvus) menționate în Formularele Standard ale variatelor situri Natura 2000 din Dobrogea (unde greu vezi câte una… pe când la o călătorie prin Germania, Franța, Spania – să nu zic India -vezi locuri unde e plin de ele… deci dacă ar exista la acel număr din formulare prin peisajul dobrogean, ar fi la fel de vizibile)… Constați astfel care este gradul de corelație al datelor din aceste documente cu realitatea din teren… ceva destul de orientativ, rezonabil de bune, dar departe de ce ar fi fost necesar să fie. Totuși, acestea sunt cele mai bune date disponibile. Ăștia suntem.

Pe acele vremuri, prin 2006, au existat pe aici niște panouri despre “Parcul Natural Zăval”… ceva făcând parte din “Internat Parks” (?), un proiect finanțat de Uniunea Europeană. Niște panouri de pe care cădeau literele, au dispărut în anii care au trecut… 2006-2012. Mă uitam acum la un text pe care l-am scris după acea vizită, la 22 mai 2006… text care a fost postat pe listele de discuții relevante pe atunci: “Parcul Natural Zăval. La vărsarea Jiului în Dunăre, există o zonă de real interes pentru conservarea biodiversității: pădure bătrână și având o naturalețe mare, zone umede extinse și terenuri sărăturate cu vegetație halofilă, dune de nisip și alte variate habitate. Există o pădure dominată de frasin și de stejar, am văzut aici și rădașcă (Lucanus cervus), apoi foarte multe dintre păsările caracteristice unui asemenea mediu. Pădurea frumoasă, arată foarte bine în zonele pe care le-am vizitat, având exemplare seculare de stejari și frasini; este o parte atractivă din peisaj, dar în parc există și aberații silviculturale, există plantații de arbori introduși, înșirați în linii care nu au nimic de a face cu natura. Pe lângă pădure există niște mari zone inundabile, bălți și canale. Această combinație, a pădurii bătrâne și a zonelor umede, este importantă pentru a oferi șanse de existență unor specii cum este barza neagră: o specie de pasăre mult mai retrasă decât barza albă, cuibărește în pădure, dar se hrănește pe bălți, având nevoie de ambele habitate pentru a se putea menține pe termen lung. Am făcut niște imagini cu o barză neagră care pescuiește într-o baltă, în vecinătatea a două berze albe și a unui stârc cenușiu. Apoi se ridică și zboară către pădure. În zonă erau cel puțin 80 de stârci cenușii, vreo 3 perechi de piciorong (Himantopus himantopus), nagâți (Vanellus vanellus) și codobaturi galbene (Motacilla flava). La un moment dat, un Himantopus se ridică din fața noastră, și observ cuibul rudimentar de pe sol, în care sunt 4 ouă cu o puternică homocromie, bine integrate în culorile terne ale substratului. În zonele cu nisipuri și petece de pădure, vezi destul de multe dumbrăvence (Coracias garrulus), ale lor superbe culori strălucitoare îți atrag atenția de departe. Dealtfel, după ce șoseaua traversează Jiul și intră în pădure, are atârnată deasupra ei un banner pe care scrie Parcul Natural Zăval, Proiect Internat Parks, finanțat prin Phare Ecos Ouverture. Mai încolo exista un mare panou, de vreo 10 metri pătrați, cândva panoul era pe piloni, acum plin de noroi este sprijinit de o cisternă ruginită…. (…)”

Piciorong (Himantopus himantopus)

De pe acum mă gândesc cu speranțe la Expediția Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene”… care este propusă a se derula în primele 2 săptămâni din mai 2013. Ea va include printre zonele analizate și acest sit Natura 2000. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr. RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail:[email protected]

Acest material a fost preluat de pe blogul biologului Peter Lengyel. Mai multe imagini de la Situl Natura 2000 Confluența Jiu-Dunăre puteți vedea aici.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

Puteţi urmări şi:

FOTO Plimbare prin situl Ramsar Bistreţ – Dolj

FOTO Detunatele, spectacolul stâncos din Apuseni

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Natura 2000 Grădiștea Căldărușani Dridu

FOTO Situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre

FOTO Specii în declin: Bătăuşul (Philomachus pugnax)

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munții Țibleș

FOTO Bocşe, cărbune de lemn – mangal

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Iezerul Mare – Munţii Igniş

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Rezervaţia Naturală Râpa Roşie

FOTO Tăul Chendroaiei – Munţii Gutâi

În zbor cu vulturii: Parcul Natural Torcal de Antequera – Andalusia – Spania