Propunerea de amenajare a Parcului Est / Între Lacuri datează deja de jumătate de secol, dar a fost acceptată de autorități în urma unei petiții cu aproape 3.000 de semnatari, sprijiniți de Ordinul Arhitecților din România și de Registrul Urbaniștilor. Acceptarea declarativă din partea primăriei clujene nu presupune în mod automat și începerea amenajării parcului, în condițiile în care o parte dintre proprietăți sunt private, în urma retrocedărilor, iar proprietarii fac presiuni pentru a construi sau pentru a fi despăgubiți. Doar anul acesta, primăria a anunțat o tranșă de 2 milioane de lei pentru despăgubiri, dar nu există un calendar clar de negocieri și pentru formarea unei comisii de evaluatori independenți care să constate valoarea proprietăților și care să fie acceptate de ambele părți. Doar workshop-uri ca cele de mai jos, dar și multe acțiuni care s-au făcut până acum din cât mai multe direcții (petiții, sesizări, micro-cercetări, articole activiste, performance-uri, proteste ale bicicliștilor și pietonilor, evenimente educative și culturale în zonă etc.) pot contribui ca presiunea să rămână constantă și ca acceptarea parcului să fie ireversibilă în fața presiunilor imobiliare.
de Social East
Răspunsul la întrebarea aparent retorică din titlu e consecvența, deși e foarte dificil a găsi formele cele mai tenace pentru a exprima aceleași idei fără riscul specific activismului de a pedala, de la un punct încolo, în gol (poate că alții nevăzând plutonul, se auto-amăgesc că sunt în avangardă). Consecvență până când? Până când astfel de spații publice vor fi mai des reapropriate de cetățenii care le folosesc și nu de interesele private care tind să îl exploateze în beneficiul unor categorii restrânse de indivizi. Mai jos, e o invitație din partea Asociației Studenților Arhitecți-Cluj și din partea firmei de urbanism Planwerk de participare la atelierele din jurul lacurilor din Gheorgheni / Între Lacuri (vă puteți înscrie aici). La ateliere vă puteți întâlni, pentru a propune alte acțiuni civice, și cu membri ai campaniei SOS Lacurile Gheorgheni, un grup informal de stângiști sau cu simpatii minimale de stânga, care am inițiat campaniile civice de punere pe tapet a zonei ca spațiu public. Succesul campaniei pentru conservarea Deltei Văcărești creează premisele pentru un parc similar, mai mic ca suprafață, dar mai mare dacă raportăm la populația orașului. Parcul Est / Între Lacuri propus nu ar avea același statut de rezervație naturală, dar ar fi principala rezervație socială pentru jumătatea vitregită de spații publice și spații verzi a orașului Cluj. (AD)
Organizat de Asociaţia Studenţilor Arhitecţi din Cluj (A.St.A.), atelierul studenţesc internaţional cu tematică de arhitectură, design şi peisagistică se va desfăşura în perioada 3-10 mai 2015, în strînsă legătură cu Zilele Arhitecturii. Reunind studenţi şi specialişti din Zwolle (NL), Budapesta, Chişinău, Hamburg şi Cluj, atelierul va aprofunda concluziile studiului „Celălalt Cluj”, desfăşurat în februarie 2014, cu sprijinul federaţiei Share şi în pregătirea Capitalei Europene a Tineretului.
Ediţia din acest an se va concentra pe zona lacurilor din Gheorgheni, în încercarea de a extinde evenimentul Scena verde spre zona naturală – dar mai puţin cunoscută – a malurilor, prin diferite amenajări temporare şi mici evenimente conexe.
Atelier în parcul dintre lacurile Gheorgheni
Cluj, 3-10 mai 2015
TEMA
1. Context
Cele patru lacuri şi zona din jurul lor ocupă o suprafaţă de aproximativ 80 hectare la periferia estică a oraşului. Arealul cuprinde, alături de lacurile propriu-zise, o fostă pepinieră a municipalităţii, suprafeţe de teren viran – parţial mlăştinos – şi cîteva amenajări de mici dimensiuni. Dintre acestea, cea mai recentă este Parcul Iulius, o iniţiativă comercială aferentă complexului de retail şi birouri cu acelaşi nume şi amplasat pe malul Lacului 1. La nord, zona este mărginită de cartierul Între Lacuri, iar limita sudică este dată de pîrîul Becaş
Zona este puţin cunoscută clujenilor. Deşi cea mai mare parte a terenului se află în proprietate publică, malurile sînt blocate adeseori de obstacole (garaje, împrejmuiri, şantiere), care împiedică percepţia şi accesul la lacuri şi la peisajul aferent. În interiorul arealului se pot observa intervenţii punctuale ale locatarilor cartierului care, deşi au caracter spontan şi informal, evidenţianză atractivitatea sa şi oferă repere pentru o viitoare amenajare. Extremitatea estică a zonei, din jurul celor mai mici două lacuri, a păstrat un caracter natural şi pitoresc neaşteptat pentru un mediu urban. Diversitatea de specii vegetale
şi animale şi pitorescul acestui loc sînt valoroase şi trebuie protejate.
Pînă la realizarea locuinţelor colective de la nord, în anii 1980, întreaga zonă era mlăştinoasă. O parte a suprafeţelor au fost transformate prin deversarea molozului şi a pămîntului rezultate din şantierul blocurilor. În acest mod, Lacul 2 a fost complet eliminat.
Începînd cu sfîrşitul anilor 1960, au existat proiecte şi intenţii de amenajare a unui mare parc de agrement, pentru deservirea cartierelor noi din imediata vecinătate: Gheogheni şi Mărăşti. În prima sa versiune (1967), proiectul Parcului Est se întindea pe 140 hectare, urmînd ca varianta extinsă din 1984 să măsoare 184 hectare. Ambele proiecte includeau arealul lacurilor.
După 1990, suprafaţa destinată Parcului Est a fost ocupată treptat de construcţii: ansambluri rezidenţiale, un mall, sedii de birouri, o şcoală, un depou al serviciului de tranport public etc. Cea mai mare suprafaţă compactă de teren liber a rămas cea din vecinătatea lacurilor şi a fostei pepiniere.
În perioada ultimilor ani, diferite iniţiative civice au protestat împotriva construirii de clădiri noi în zonă şi au susţinut ideea amenajării unui parc public. Deşi proiectele rezidenţiale continuă în prezent, municipalitatea şi-a declarat intenţia de realizare a parcului pe suprafeţele rămase libere. Planul urbanistic general al oraşului prevede, de asemenea, destinaţia de zonă verde de agrement.
Un atelier studenţesc desfăşurat în februarie 2014 şi intitulat „Celălalt Cluj” a abordat tema lacurilor în încercarea de a extinde reţeaua de trasee pietonale, ciclistice şi de agrement din oraş. Sînt propuse măsuri simple, necostisitoare, care uşurează accesul publicului în parc. Reţeaua existentă de drumuri, alei şi poteci este preluată, îmbunătăţită şi extinsă, iar pe parcurs sînt prevăzute posibilităţi de petrecere a timpului liber. Propunerile, deşi schematice, se orientează atent la particularităţile locului şi urmăresc prezervarea caracterului său natural. Rezultatele atelierului pot fi citite la:
http://issuu.com/planwerk/docs/celalalt_cluj
2. Scopuri
Atelierul din acest an îşi propune continuarea studiului „Celălalt Cluj”, prin abordarea mai detaliată a unor porţiuni ale viitorului parc. Prin intervenţii punctuale în teren, se doreşte o mai bună deschidere a zonei pentru publicul larg şi evidenţierea calităţilor şi a potenţialului acestui loc. Amenajări simple, reversibile, pot încuraja vizitarea, descoperirea şi utilizarea zonei în perioada premergătoare amenajării parcului. Cunoaşterea şi aprecierea publică a valorii acestui loc este văzută ca un pas important spre realizarea parcului şi, deci, ca scop principal al atelierului.
Zilele Arhitecturii (ZA), manifestare bianuală a studenţilor arhitecţi din Cluj, se va desfăşura în perioada imediat următoare atelierului (11-17 mai). Calitatea de Capitală Europeană a Tineretului, de care oraşul se bucură în 2015, conferă acestei ediţii a ZA o importanţă aparte. Una dintre atracţiile prevăzute de organizatori, Scena verde – o platformă plutitoare pentru evenimente, realizată din materiale reciclate pe Lacul 1 – este văzută ca oportunitate suplimentară pentru activarea altor suprafeţe ale zonei Între lacuri. Extinderea punctelor de atracţie şi a activităţilor din jurul Scenei verzi către interiorul arealului lacurilor este un scop secundar al atelierului.
Click pe imagine pentru a mări
Amplasamente şi obiective
Au fost selectate trei amplasamente principale (A1, A2, A3) şi două secundare (A4, A5). Toate se află pe traseul care leagă Lacul 1 (Scena verde) de lacurile pepinierei (Calea Someşeni). Pentru fiecare amplasament au fost stabilite unul sau două tipuri de obiective: 1. îmbunătăţirea accesibilităţii pietonale/velo şi 2. amenajări punctuale pentru diferite activităţi.
Atît amenajările, cît şi obiectele propuse (mobilier, indicatoare, instalaţii, plantaţii etc) vor avea caracter temporar, reversibil. Se vor folosi materiale uşoare (de ex. piese de lemn, europaleţi, obiecte reciclate etc) şi tehnici simple de asamblare.
A1: Malul
Poziţie: malul sudic al Lacului 3
Descriere: cea mai mare suprafaţă de mal, lipsită aproape în totalitate de construcţii, cu accesibilitate pietonală şi aflată între zona amenajată a Lacului 1 şi principala suprafaţă a viitorului parc. O platformă din beton aflată la cota superioară a amplasamentului oferă o perspectivă largă asupra împrejurimilor.
Obiective:
- îmbunătăţirea accesibilităţii pietonale dinspre vest (Lacul 1) şi spre est (pepinieră), prin amenajarea de alei, trepte, indicatoare de direcţie etc;
- îmbunătăţirea accesului la apă dinspre terasa superioară;
- mobilier şi amenajări temporare de petrecere a timpului liber
A2: Locul de joacă
Poziţie: zona centrală, între lacuri şi pepinieră
Descriere: locul de joacă este ultima porţiune amenajată de către municipalitate în zonă. Începînd de aici, în direcţie estică, de întind zona fostei pepiniere, suprafeţe virane şi terenuri mlăştinoase. Din acest motiv, locul de joacă este un „avanpost”, punct de plecare în „explorarea” viitorului parc. Traseul este astăzi greu practicabil şi lipsit de marcaje.
Obiective:
- îmbunătăţirea legăturii pietonale şi velo spre drumul pepinierei, aflat la est, prin marcarea traseului şi reducerea obstacolelor existente
- mobilier şi amenajări temporare de petrecere a timpului liber
A3: Salcia
Poziţie: zona nordică a fostei pepiniere
Descriere: la intersecţia traseului spre lacurile pepinierei cu alei secundare, în jurul unei
sălcii de mari dimensiuni se află un teren deschis, neted şi nemlăştinos.
Obiective:
- marcarea traseelor şi a direcţiilor
- mobilier şi amenajări temporare de petrecere a timpului liber
A4: Conducta
Poziţie: limita nordică a zonei, în proximitatea conductei de gaz
Descriere: paralel cu conducta de află o potecă de legătură a pepinierei cu cartierul Între
Lacuri (str. Tulcea). Traseul nemarcat foloseşte punţi improvizate pentru traversarea
canalelor şi a zonelor mlăştinoase.
Obiective:
- marcarea accesului în viitorul parc, a traseelor şi a direcţiilor
- amenajarea de traversări ale canalelor
A5: Turnul
Poziţia: în apropierea lacurilor pepinierei, urmînd a fi stabilită în timpul atelierului
Descriere: studiul „Celălalt Cluj” propune realizarea unui turn / platformă de observaţie
/ belvedere, cu rol suplimentar de reper în zonă.
Obiective:
- marcarea traseelor şi direcţiilor
- realizarea turnului
4. Structura atelierului
Atelierul (3-10 mai) va fi compus din două etape: cea de proiectare (3 zile) şi cea de realizare în teren (5 zile).
Lucrul se va desfăşura în echipe de studenţi, grupate pentru fiecare amplasament, de preferinţă mixte (internaţionale). Echipele vor fi asistate de îndrumători (pe durata atelierului) şi eventual de consultanţi tehnici externi (ocazional, în funcţie de necesităţi).
5. Utilizare şi documentare
Programul Zilelor Arhitecturii va include întîlniri şi evenimente care se vor desfăşura pe amplasamentele finalizate, în legătură cu evenimentele pregătite pentru Scena verde (conferinţe şi ateliere în aer liber, proiecţii de film, picnic, sport, tururi ghidate prin zonă etc).
Acest articol a fost preluat de pe platforma Social East.