Cum protejăm mediul de Administrația Fondului pentru Mediu?

0

În România, programe de mediu înseamnă achiziția de mașini noi. Un paradox care ne-a făcut să ne întrebăm ce se întâmplă, de fapt, în instituția care se ocupă cu alocarea de fonduri pentru acesete programe, Administrația Fondului pentru Mediu. Programul Rabla, cel mai prolific dintre așa-zisele proiecte de mediu din România, care înghite peste 40% din fondurile AFM anual, are efecte minime în protejarea mediului și efecte maxime în susținerea industriei auto pe timp de criză.

 

 

de Oana Neneciu, Ecopolis

 

Ne-am uitat la proiectele finanțate de Fondul pentru Mediu în ultimii ani și am vazut că, pe lângă Rabla, a doua linie finanțată este destinată lucrărilor pentru prevenirea, înlăturarea și/sau diminuarea efectelor produse de fenomene meteorologice, cu o alocare de 24,27% din fonduri. Vorbim mai exact de lucrări de îndiguiri, adica construcții menite să conducă la și mai multe inundații, fără a lua în considerare că renaturările sunt mult mai sigure și mai benefice pentru biodiversitatea zonelor umede.

În schimb, liniile importante pentru protecția mediului, ca reducerea impactului asupra atmosferei, apei și solului, beneficiază doar de 1.87%, administrarea ariilor naturale protejate de 1.38%, conservarea biodiversității de 0.17% și împădurirea terenurilor degradate cu o alocare de 0.47%. Interesant, nu?

Situația este cu atât mai gravă cu cât instituția rămâne în fiecare an cu o bucată considerabilă de buget necheltuit. Adică, nu că n-ar fi bani de conservarea biodiversității sau împăduriri sau reducerea poluării, ci pur și simplu nu se dau bani pentru astfel de proiecte.

AFM a reușit să cheltuiască din bugetul prevăzut pe fiecare an între 19% (în 2007) și 39,20% (în 2009) din bugetul anual, iar în total, în perioada 2004-2009 Administrația Fondului pentru Mediu a cheltuit doar 26% din bugetul prevăzut pentru finanțarea de proiecte.

Peste 2,3 miliarde lei, care ar fi trebuit să meargă spre proiecte pentru îmbunătățirea calității mediului din România, au rămas în conturile AFM, la nivelul anului 2010. Acum se vorbeste de aproximativ 1 miliard de lei deturnați de guvern de la AFM la, probabil, alte fonduri de urgențe electorale.

Dacă totuși ar fi fost folosiți pentru protecția mediului, banii rămași necheltuiți de la AFM s-ar fi putut:

– planta 10 milioane de copaci

– construi 8.100 de kilometri de piste de biciclete,

– amenaja 52 milioane de metri pătrați de spațiu verde,

– izola termic 266.500 de locuințe,

– renatura 652.000 de hectare de teren în Delta și Lunca Dunării.

Între timp, banii din puşculiţa AFM s-or mai fi dus. Ministrul Mediului anunţa la începutul anului că din Fondul de Mediu se vor lua cei 200.000 milioane de lei ce li se cuvin cetăţenilor după reducerea taxei auto. Bâlbâiala autorităţilor, fiscalitatea ineficientă în domeniul mediului fac ca banii pentru mediu să alimenteze, de fapt, problemele.

Cum apărăm, deci, bunăstarea mediului de practicile anti-mediu ale Administrației Fondului pentru Mediu? Coaliția pentru Mediu din România a reacționat și a recomandat Guvernului reformarea instituției, în sensul promovării la conducerea instituției a persoanelor cu experiență dovedită în domeniul protecției mediului și promovarea și finanțarea proiectelor care protejează mediul. Efecte: guvernul s-a schimbat, Rabla a rămas = 0.

 

Articolul a apărut în revista RO 0506 editată de Ecopolis și Salvați Delta, cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului, sărbătorită pe 5 iunie. Revista face o retrospectică a principalelor evenimente de mediu din ultimul an.


Leave A Reply