Creşterea nivelului mărilor ar putea dăinui de două ori mai mult decât istoria omenirii

0

Creşterea nivelului mărilor cauzată de schimbările climatice ar putea întrece cu mult istoria omenirii dacă fereastra oferită de următoarele decenii nu va fi folosită pentru reducerea drastică a emisiilor de CO2, susţine o nouă cercetare citată de Grist. Studiul arată că chiar dacă încălzirea globală va fi limitată la 2 grade Celsius prin reduceri semnificative de emisii, nivelul mărilor va creşte cu 25 de metri în următorii 2.000 de ani şi va rămâne aşa pentru cel puţin 10.000 de ani (de două ori istoria omenirii). Dacă arderea din prezent a cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale nu va fi stopată, nivelul mărilor ar creşte cu 50 de metri, schimbând complet harta lumii.

Potrivit cercetării, chiar şi în cazul limitării la 2 grade Celsius, 20% din populaţia lumii va fi nevoită în cele din urmă să migreze din zonele de coastă inundate de oceanele în creştere. Oraşe ca New York, Londra, Rio de Janeiro, Cairo, Calcutta, Jakarta şi Shanghai ar urma să fie toate cufundate în apă. “Mare parte din carbonul pe care îl eliberăm în atmosferă prin arderea combustibililor fosili vor rămâne acolo mii de ani”, spune Peter Clark, profesor la Universitatea de Stat din Oregon, care a condus cercetarea. “Oamenii trebuie să înţeleagă că efectele schimbărilor climatice nu vor dispărea timp de câteva mii de generaţii”. În aceste condiţii, omenirea ar trebui să-şi asume eforturi masive de adaptare la această situaţie. “Nu vom putea construi ziduri marine de 25 de metri. Populaţiile unor oraşe vor fi nevoite să se mute în întregime la un moment dat”.

Procentul populaţiilor naţionale care trăiesc în zone ce urmează să fie inundate de creşterea pe termen lung a nivelului mărilor, chiar dacă încălzirea globală este limitată la 2 grade Celsius

Factorul care contribuie cel mai mult la creşterea nivelului mărilor (circa 80%) îl reprezintă topirea gheţii din Antarctica, unde câteva calote de dimensiuni mari se află deja pe punctul de a-şi pierde blocurile de gheaţă care le împiedică să se scurgă în ocean. Uriaşele blocuri de gheaţă plutitoare din Antarctica reprezintă proptele pentru gheţarii şi straturile de gheaţă de pe continent, dar atunci când se topesc, viteza scurgerii în ocean creşte de opt ori. Autorii unui alt studiu au calculat că dacă blocurile de gheaţă din Marea Bellingshausen şi cele din Marea Amundsen şi-ar pierde 5%, respectiv 7% din volumul de gheaţă, efectul lor de contrafort pentru gheaţa de pe uscat ar dispărea. Un lucru îngrijorător în condiţiile în care în aceste regiuni s-au observat cele mai mari rate de subţiere a stratului de gheaţă din ultimii 20 de ani.

Singura soluţie pentru reducerea şi întârzierea acestei creşteri este înlăturarea carbonului de atmosferă în viitorul apropiat. “Dacă suntem foarte optimişti şi am avea posibilitatea unei strategii globale de îndepărtare a carbonului până în 2050 sau 2070, ceea ce sună foarte SF, am putea reduce nivelurile de CO2. Dar nu există niciun semn că aşa ceva ar fi posibil”, spune Thomas Stocker, unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă din domeniul schimbărilor climatice, care a contribuit la noua cercetare. O altă dificultate o reprezintă cantităţile mari de căldură şi CO2 înmagazinate deja în oceane. “Acţiunile din următorii 30 de ani sunt absolut vitale pentru a intra pe un curs prin care sunt evitate consecinţele (cele mai urâte) şi a ne asigura că, cel puţin în următorii 200 de ani, impacturile vor fi limitate şi vom avea timp să ne adaptăm”. Cercetătorii susţin că este nevoie de o nouă revoluţie industrială care să dea naştere unui sistem global de energie fără amprentă de carbon.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger