Clădirea cu zero-emisii din Mogoșoaia, unde doritorii învață despre arhitectura ecologică

0

Pe lângă Palatele Brâncovenești și vilele de lux cu ieșire directă la lac, în Mogoșoaia există și case improvizate, unde locuiesc familii întregi într-o singură cameră, fără electricitate sau apă. Între cele două extreme, în Mogoșoaia există și unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte rezidențiale – Green Mogo.

Green Mogo este efortul Feliciei și al lui Marius Ienculescu: s-au mutat amândoi de la bloc din București și au început să construiască o casă prietenoasă cu mediul. Din 2007, când au început aventura, au devenit adevărați experți în construcții, vânând cele mai eco opțiuni de pe piață sau căutând alternative în alte țări. Așa au găsit soluții cum ar fi cărămizile din deșeuri lemnoase, celuloză și cânepă pentru izolație, pompe de căldură, substanțe ecologice pentru tratarea lemnului sau design inteligent care reduce nevoia de ventilație.

Când s-au mutat la țară, soții Ienculescu și-au propus să facă din ecologie atât un stil de viață, cât și o ocupație de zi cu zi. Cei doi au transformat construcția casei într-un instrument didactic pentru toți interesați de opțiuni verzi, în special pentru elevi și studenți. În cinci ani, peste 900 de oameni le-au călcat pragul, dintre care peste jumătate elevi, și au plecat de la ei cu noțiuni despre refolosirea materialelor de construcție, sisteme inteligente și economisirea resurselor.

IMG_3034

_MG_1953

Felicia și Marius lucrează zilele astea la centrul Green Mogo, în care funcționează și sediul asociației lor, Greenitiative, și care se află în aceeași curte. Practic, ei refac căsuța din pământ construită ca spațiu pentru birouri într-o clădire demonstrativă zero-emisii. Pe baza unei structuri din lemn lamelar, sediul Greenitiative mai cuprinde un perete din anvelope uzate umplute cu pământ, izolat cu un perete din saci cu pământ pentru a izola posibile scurgeri toxice, geamuri refolosite, șuruburi de pământ care au redus cu 10 mc betonul folosit la fundație sau panouri solare.

Proiectul prevede energia solară ca singură sursă de energie a clădirii. Din cauza birocrației care i-a descurajat din start pe Felicia și pe Marius să se racordeze la rețea, ei vor investi în baterii pentru acumularea energiei solare. O altă opțiune este de a folosi o automatizare prin care să-și regleze consumul în funcție de producție. Partea de integrare a sistemelor energetice este și cea mai dificilă, spune Marius:

“Noi suntem în faza de a explora care e soluția cea mai eficientă. Eficientă la nivelul întregului sistem pentru că majoritatea soluțiilor sunt punctuale: eu am invertorul cel mai bun, eu am caloriferele cele mai bune etc. Dar nimeni nu gândește un sistem complet în funcție de caracteristicile clădirii. Apa caldă, apa rece, încălzirea etc trebuie toate gândite împreună într-un sistem eficient și să funcționeze ca un întreg. Nu există pe piață integratorul ăsta. Ei când vorbesc de case inteligente merg pe partea de automatizări, de obloane, de lumină, de audio, video, efracție, senzori, chestii de tipul ăsta. Dar partea de energie, de stocare, de consum nu prea s-a făcut”.

Proiectul mai cuprinde colectarea apei pluviale pentru irigații, precum și un sistem de iazuri cu plante pentru curățarea apei gri. Pe acoperiș va fi amenajată o grădină, iar intrarea în clădire se va face printr-o seră. Sera este exclusiv proiectul echipei de voluntari liceeni și studenți la arhitectură. Cei 15 ucenici pun în practică tehnici și soluții eco la Green Mogo. Ei sunt fie la liceu, fie la facultate în anii II, IV și VI, fie la specializări precum arhitectură, design de interior sau peisagistică și se bucură că au ocazia să construiască în armonie cu natura.

O parte dintre voluntari s-au cunoscut la workshopul cu anvelope umplute cu pământ. “Auzisem de tehnica asta, dar nu aplicasem până atunci. A fost foarte fain. Simțeam că punem temelia la ceva, că facem ceva important”, spune Anca, coordonatoarea studenților. Anca e la finalul studiilor și nu a învățat la facultate cum să construiești cu un impact minim asupra mediului. “Foarte puțin se pune accentul și nimic practic. Iar în proiecte nici nu ai cu cine să faci corecturi dacă propui chestii de genul ăsta. Am citit atâtea teme în șase ani de zile, nu scria nicăieri să aveți grijă la eficiența energetică a clădirii”, spune Anca.

IMG_2953

IMG_2040

Colegele ei care sunt în anul II acum sunt mai familiarizate de la facultate cu noțiunile verzi. “Toate proiectele mele conțin plante, vorbeam cu un băiat de anul VI și era impresionat că pe noi au început să ne încurajeze din anul I să ne jucăm cu chestii green. Ne direcționau spre vernacular, spre intervenții modeste și gândite, primul proiect pe anul ăsta a fost să mergem într-un sat și să luăm o casă existentă și să facem niște intervenții finuțe, să se încadreze în peisaj”, spune Mara.

“Eu am văzut că lumea vrea și e interesată și au ajuns și pe la noi ideile astea despre mai multă grijă față de mediu, față de pământ”, spune Maria, studentă în anul IV la peisagistică.

Centrul de instruire Green Mogo va fi gata în aprilie și va fi deschis pentru evenimente didactice pe teme de mediu. Proiectul Centrul de Instruire și Consiliere Energetică ”Green Mogo” este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014 în cadrul Fondului ONG în România cu suma de 71.693 euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger