Centrul pentru Studiul Democraţiei: Scrisoare deschisă despre reformarea codului electoral

0

Scrisoare deschisă privind activitatea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

c

 

În calitate de cercetători în domeniul științelor politice și de cetățeni, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la deciziile luate de către membrii Comisiei parlamentare speciale însărcinate cu elaborarea unei noi legislații electorale în ședința din data de 10 februarie 2015.

În pofida intenției declarate a partidelor politice reprezentate în Parlament de a concepe o nouă legislație electorală pe baza unor analize temeinice ce urmăresc binele public, membrii Comisiei avotat ieri patru „principii” care indică tocmai contrariul. Considerăm că fixarea acestor „principii” în acest moment al procesului de consultare și analiză este inacceptabilă.

Deși acestea sunt doar decizii preliminare, care pot fi amendate pe parcurs în cadrul Comisiei sau în plen, ele denotă o lipsă de transparență în ceea ce privește dezbaterile dintre membrii Comisiei, de natură să genereze îngrijorare față de felul în care va arăta legislația în viitor. Există riscul ca deciziile să fie luate pe baza unor calcule și înțelegeri similare celor care au dus la reforma electorală din 2008. Lipsa unor analize și a transparenței la momentul respectiv a dus la implementarea unui sistem electoral cu efecte care nu au fost anticipate și care a nemulțumit cetățenii.

Cele patru „principii” stabilite prin vot de Comisie sunt:

  • Primarii să fie aleși prin vot direct, într-un singur tur de scrutin.
  • Sistemul electoral să fie același pentru ambele camere ale Parlamentului.
  • Numărul parlamentarilor aleși să fie unul fix, mai mic decât cel din actuala legislatură.
  • Pragul electoral să rămână de 5%.

Decizia vizând alegerea primarilor într-un singur tur ignoră propunerile venite din partea societății civile și a specialiștilor, care au solicitat alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin. Alegerea primarilor într-un singur tur favorizează primarii aflați în funcție și partidele de care aceștia aparțin, împiedicând o competiție politică reală la nivel local. O astfel de măsură ar menține suspiciunea opiniei publice că deciziile politice sunt luate doar în beneficiul unor grupuri de interese și dă posibilitatea perpetuării unor mecanisme corupte de luare a deciziilor. Această suspiciune este deja amplificată de felul în care Parlamentul tratează în aceste zile dezbaterile privind OUG 55/2014.

Stabilirea unui sistem electoral comun pentru ambele camere ale Parlamentului are implicații cu privire la alte elemente care țin de reforma instituțiilor politice. Devine clar că nu este luată în calcul soluția unicameralismului și nici, in contextul bicameralismului,  cea a diferențierii atribuțiilor celor două camere. Două camere alese prin acelasi tip de scrutin ar presupune păstrarea în esență a bicameralismului în forma sa actuală, iar această decizie este luată fără vreo analiză prealabilă.

Stabilirea unui număr fix de parlamentari exclude varianta unor sisteme electorale precum cel mixt cu listă de compensare (după model german). Paradoxal, aceasta este una dintre variantele cele mai des menționate de partidele politice pentru reforma sistemului electoral. Acest aspect denotă o lipsă de coerență în ce privește modul în care se iau decizii în cadrul comisiei parlamentare.

Stabilirea unui prag electoral de 5% elimină alternativa unui sistem electoral de tip majoritar, care, de regulă, nu presupune praguri electorale. Înseamnă o opțiune fermă în favoarea unui sistem de tip proporțional, fără o dezbatere prealabilă a alternativelor. De asemenea, este exclusă ideea unui prag mai mic, care ar asigura o proporționalitate mai bună și ar crește șansele partidelor mai mici de a accede în Parlament. Astfel, este ignorată discuția adiacentă privind relaxarea legislației privind înființarea partidelor, care ar avea ca scop tocmai încurajarea formării de partide noi.

Solicităm membrilor Comisiei, parlamentarilor și liderilor partidelor politice să abordeze cu consecvență și coerență procesul de elaborare a legislației electorale, astfel încât aceasta să urmărească binele public pe termen lung, pornind de la dezbateri și negocieri consistente – nu doar formale – cu reprezentanții societății civile și cu cercetători în domeniul în guvernării democratice.

Contextul actual este unul extrem de important pentru evoluția politică a țării în următorii ani. Rezultatul acestor demersuri de reformă a unor instituții politice fundamentale trebuie să ducă la mecanisme mai bune de reprezentare politică a cetățenilor, transparente, predictibile și responsabile în fața cetățenilor, care să restabilească încrederea acestora în instituțiile de bază ale democrației, să crească nivelul de calitate al politicilor publice și, implicit, calitatea vieții cetățenilor.

Centrul pentru Studiul Democrației

Cluj-Napoca, 11 februarie 2015

 

 


Leave A Reply