Ce face România pentru combaterea risipei de hrană

2

În acest moment, în România este ilegală reutilizarea alimentelor, ele ajungând fie la groapa de gunoi, fie la Protan, societatea care colectează și neutralizează deșeurile alimentare. În condițiile în care țara noastră se află pe locul 9 în Europa în ce privește risipa de mâncare, eforturile de reducere a deșeurilor alimentare abia încep să apară.

dezb0

de Roxana Bucată

Viorica Boboc, consilier la Ministerul Agriculturii, a anunțat, în cadrul dezbaterii “Suntem ceea ce mâncăm. Suntem ceea ce aruncăm”, organizată ieri de Think Outside the Box, că există un grup de lucru la minister pentru realizarea unei strategii naționale de reducere a risipei alimentare în România. Primele obiectiv al strategiei care-şi propune să reducă la jumătate risipa de hrană din România până în 2020 sunt colectarea de date despre fenomenul risipei de hrană în ţară şi stabilirea cadrului legal care să permită reutilizarea alimentelor. Grupul de lucru înființat în 2013 cooptează peste 30 de autorități și organizații din întregul lanț alimentar, dar din care fac parte şi reprezentanţi ai unora din cei mai mari responsabili ai risipei – producătorii, procesatorii și comercianții. Cadrul legislativ la care lucrează grupul de lucru se va baza pe un studiu de evaluare a risipei la nivel naţional, care nu există în acest moment. Eforturile instituționale de reducere a deșeurilor alimentare sunt la început în toată Europa: din 28 de state, doar trei au pus în practică strategii de reducere a risipei, spune Viorica Boboc.

“Există trei tipuri de alimente: alimente care pot fi consumate 100%, alimente care pot fi reintroduse în consum dacă sunt bine gestionate și alimente care trebuie să meagă spre biocompost. Legal, la noi, nu se permite reutilizarea alimentelor, toate merg spre Protan, iar Protanul nu folosește aceste resurse – le stochează și le arde sau le duce la groapa de gunoi -, ceea ce nu e deloc în ordine. Alimentele fiind de natură organică, pot fi transformate într-o resursă foarte utilă în agricultură”, explică Viorica Boboc.

Ce înseamnă risipa alimentară în cifre:

Se aruncă la gunoi 1,3 milioane tone de alimente pe an = de 3 ori hrana necesară pentru populația globului

Se pierd 750 de miliarde de dolari din cauza risipei = de 6 ori valoarea fondurilor necesare pentru ajutoare pentru întreaga omenire

Risipa alimentară produce gaze cu efect de seră = de două ori mai mult CO2 decât întregul trafic aerian mondial

Deși cadrul legal nu încurajează reducerea risipei alimentare, există deja câteva inițiative în acest sens în țară. În București, magazinul social Somaro se luptă cu risipa de alimente din 2010. Aici ajung produse aproape de data de expirare sau cu defecte care sunt vândute la un preț foarte mic oamenilor săraci. “Somaro a început prin preluarea unui concept care există din anii “70 în SUA sau de la sfârșitul anilor ‘90 în Austria. Somaro se bate cu două probleme: foarte multe alimente care încă sunt 100% în regulă pentru consum ajung la groapa de gunoi și faptul că există oameni care nu au posibilitatea financiară să cumpere alimente într-o calitate și cantitate bune. Colectăm marfă care pe prima piață nu mai poate fi vândută: alimente cu termen scurt, cu ambalaj deteriorat, care au ieșit din sezon. Peste 1.000 de familii din România beneficiază de produse la un preț simbolic de 30-50% din valoare, câteodată chiar și 90%”, spune Simon Suitner, managerul magazinului, care se confruntă cu eterna problemă de a face rost de marfă.

Printre furnizorii lor se numără producători, distribuitori, importatori, dar lipsesc cu desăvârșire retailerii. “Aproape nu există nicio relație cu retailerii. Am avut un lanț care ne-a ajutat la început, dar apoi au schimbat strategia internă, iar cu ceilalți e aproape imposibilă colaborarea. Explicațiile sunt diferite. Sunt lanțuri de retail care în alte țări colaborează cu magazine sociale. În Franța sunt 1.200 de magazine ca Somaro și un mare lanț de retail e cel mai mare donator acolo – noi i-am întrebat pe cei de aici dacă vor să colaboreze cu noi și zic că ei nu au gunoi”, spune Simon.

dezb1

În sectorul ONG, inițiativele sunt și ele timide în lipsa unui cadru legislativ. Asociația Reper21, care se ocupă cu educația privind dezvoltarea durabilă, a pornit, în 2010, un demers care se numește Societal prin care a încercat să abiliteze ONG-urile să fie modele pentru cetățeni, firme în ce privește practicile sociale. În sectorul alimentar, cei de la Societal au creat o serie de instrumente în acest sens: alegerea unui bufet suedez în loc de o masă de persoane la evenimente, donarea mâncării rămase, obligativitatea firmelor de catering să preia resturile și să le dea mai departe, încurajarea consumului de sezon etc. “Una din problemele majore pe care o avem în ce privește deșeurile alimentare pornește prin anii ‘50-’60 în momentul în care politica agricolă care ar trebui să servească scopurile sociale nu și-a mai asumat acest rol social și a devenit instrument pentru comerțul exterior”, spune Ana-Maria Pălăduș, reprezentant Societal.

Cosmina Paul este iniţiatoarea programului “O masă caldă”, prin care zeci de familii nevoiaşe primesc mâncare gătită cu alimente donate. Programul, derulat iniţial la Cluj, va fi replicat şi la Bucureşti. Proiectul „O masă caldă” răspunde unei nevoi de bază, ca persoanele nevoiaşe să aibă acces la hrană caldă. Proiectul a început în data de 1 iunie 2013, prin pregătirea la Cantina Primăriei din Cluj a 50 de porţii de mâncare caldă. Această activitate a fost continuată săptămânal, în fiecare zi de joi, între orele 14 şi 16. Porţiile sunt distribuite lângă cantină. Treptat, numărul porţiilor a crescut la 70. Din august 2013, grupul de iniţiativă „O masă caldă” colaborează cu Centrul Social de Urgenţă din Cluj. Din ianuarie 2014, cu acordul Centrului, voluntarii pregătesc în bucătăria acestuia, în fiecare joi, între orele 16 şi 18, aproximativ 30 de porţii.

Inițiativele comunitare de acest fel sunt destul de răspândite. În București, asociația Carusel coordonează pregătirea de mese calde pentru persoanele evacuate din casele lor, care locuiesc în condiții improprii, pe stradă. Voluntarii gătesc cu ingrediente donate, iar masa oamenilor depinde de generozitatea donatorilor. Proiectul va continua în funcție de resursele existente.

dezb2

Un alt invitat al dezbaterii “Suntem ceea ce mâncăm. Suntem ceea ce aruncăm” a fost Baptiste Dubanchet, activist francez care a călătorit 3.000 de kilometri prin Europa, mâncând numai din gunoaie. Lucrând într-un fast-food, mai apoi într-un hotel, a văzut cum ajunge la gunoi o cantitate uriașă de mâncare și s-a decis să facă ceva în semn de protest. Astfel și-a început călătoria care i-a schimbat viața. “Am găsit mereu destulă mâncare la gunoi, am mâncat ca și cum aș fi fost acasă. Acum, de când m-am întors acasă, mănânc mai mult din tomberon că știu câtă mâncare se aruncă. Iau mâncare de la gunoi mai des decât înainte să plec în călătorie. Acum mă simt prost cumpărând alimente normal. E atât de multă mâncare care se irosește”, spune Baptiste. El a observat în călătoria lui mai multe diferențe între țări în ce privește risipa de mâncare. În Cehia și Polonia, de exemplu, care sunt țări mai puțin bogate ca Germania, nu se aruncă mai puțină mâncare cum se aștepta el, ba, în plus, este și mai bine păzită mâncarea aruncată, în așa fel încât să nu poată fi luată de cei nevoiași. “E ușor să iei mâncare de la gunoi în țările bogate, iar în cele mai sărace nu. Strategia supermarketurilor este peste tot să aibă multă multă mâncare, deci e multă risipă”, mai spune Baptiste care a fost considerat puțin ciudat, chiar nebun când a fost văzut căutând prin gunoaie, sau a fost perceput ca homeless. El dă ca exemplu Germania, unde supermarketurile dau mâncare expirată sau aproape de data expirării sau îi lasă pe oameni să vină să o ia.

Dezbaterea “Suntem ceea ce mâncăm. Suntem ceea ce aruncăm” a fost organizată de Think Outside the Box în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român.

Puteți citi și:

VIDEO Un bărbat mănâncă din gunoaie, pentru a atrage atenția asupra risipei de hrană

VIDEO Protest: Un francez a călătorit 3.000 km prin Europa, mâncând numai din gunoaie

Ce alimente pot fi consumate după exprirarea termenului de garanție

Paradox românesc: Oameni care mor de foame și tomberoane pline cu mâncare

Cum trăiește o familie din Germania aproape fără niciun ban

Fenomenul de foodsharing ia avânt în Germania

Restaurantul-băcănie care servește mâncare expirată

Ce pierderi aduce anual uriașa risipă de hrană


2 comentarii

  1. Stimata Doamna,

    ACPA Romania-“Optimum Cibum” s-a constituit in 2013 si functioneaza in conformitate cu OG nr.26/2000 ca o asociatie non-profit, neguvernamentala si apolitica, dedicata consumatorului de produse alimentare din Romania .

    ACPA Romania desfasoara activitati la nivel national , se implica in proiecte europene si este:

    -membru cu drepturi depline al Grupului de lucru instituit de MADR pentru “Realizarea planului de măsuri strategice şi a acţiunilor pentru elaborarea strategiei de reducere a risipei alimentare la nivel naţional”

    -membru cu drepturi depline al Grupului de lucru instituit de MADR cu reprezentantii Cancelariei primului Ministru si al Bancii Mondiale din cadrul proiectului „Strenghtening the Regulatory Impact Assessment Framework in Romania”

    Principalele organizatii partenere:
    Asociatia pentru Protectia Consumatorului (APC); Federatia Sportul pentru Toti (FSpT); Institutul de Stiinte ale Educatiei (ISE); Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA); Inspectoratul Scolar al Mun. Bucuresti (ISMB);

    Principalele atributii ACPA Romania sunt clar definite in statutul asociatiei:
    – sa initieze activitati menite sa previna, sa informeze, sa educe si sa protejeze consumatorii;
    – sa apere interesele consumatorilor de produse alimentare din Romania;
    – sa intreprinda actiuni si demersuri pe langa autoritatile statutului pentru sustinerea intereselor consumatorilor, apararea drepturilor consumatorilor de produse alimentare si elaborarea legislatiei din Romania in domeniul alimentar si al protectiei consumatorului;
    – sa utilizeze teste comparative pe produse si servicii ca mijloc de informare, educare si imbunatatire a situatiei economice si sociale a consumatorilor;
    – sa se implice in actiuni de educatie alimentara si educatie nutritionala;
    – sa promoveze un mod de viata sanatos bazat pe alimentatie echilibrata, miscare, sport si recreere;
    – sa se implice in mai multe tipuri de proiecte de siguranta alimentara precum: actiuni de preventie si informare; evaluarea calitatii produselor alimentare si a aportului nutritional;

    In dorinta de a ne extinde activitatea si de a dezvolta echipa , va invitam sa ne includeti in Programele de Marketing, Comunicare si Strategii specifice ca ONG Partener si sa conlucrati cu noi pe teme care privesc interesele si drepturile consumatorului de produse alimentare, inclusiv prin consilierea si implicarea in Programe nationale si europene.

    Cu consideratie,
    Presedinte ACPA Romania
    Mihai Panait

  2. in sat la bunici niste batrani au lasat pamantul sa fie lucrat voluntar de niste familii sarace. Romania are o importanta supr. agrara – oare exista posibilitattea legala ca sa permitem pamantul parloaga sa fie lucrat de cei asistati social?

Leave A Reply