23% dintre europeni, în pragul sărăciei

0

Conform statisticilor Eurostat, în anul 2010, aproximativ 23% din populaţia Uniunii Europene erau consideraţi în risc de sărăcie sau de excluziune (AROPE).

 

 

Indicatorul AROPE este definit ca procentul de populaţie care se află într-una din următoarele situaţii: risc de sărăcie, însemnând sub pragul sărăciei, cu o situaţie materială foarte proastă, trăiesc într-o gospodărie în care intensitatea muncii este foarte scăzută, ceea ce înseamnă că şi veniturile sunt extrem de mici.

Cu un procent de 26,9% categoria socială cu cel mai mare risc de sărăcie sau de excluziune este categoria copiilor.

În 2010, aproximativ 115,5 milioane de oameni din Uniunea Europeană se aflau în risc de sărăcie. Acestă cifră este calculată ca şi medie şi este foarte variată de la un stat membru la altul. La extremă, statele cu rata AROPE cea mai ridicată se află: Bulgaria (42%), România (41%), Letonia (38%), Lituania (33%) şi Ungaria (30%).

În ciuda faptului că indicatorul AROPE a rămas stabil per ansamblu în perioada 2009-2010, riscul de sărăcie sau de excluziune a crescut cu 3.9 % în Lituania şi cu 2.1% în Spania, dar a scăzut semnificativ numai în Bulgaria, Estonia şi România (-4.6, -1.7 şi -1.7).

Copiii şi persoanele active se află într-un risc mai mare de sărăcie sau de excluziune decât persoanele învârstă în câteva state membre ale UE.

Cea mai mare discrepanţă (diferenţa dintre indicatorul AROPE pentru grupuri specifice de vârstă) dintre copii şi totalul populaţiei au fost observate în Ungaria, România, Marea Britanie şi Luxemburg: în aceste ţări indicatorul AROPE pentru copii a fost mai mare cu 5% decât procentajul pentru toată populaţia.

Procentajul copiilor care trăiesc în gospodării aflate în risc de sărăcie sau de excluziune este de la 14-15% (în Danemarca, Slovenia, Finlanda şi Suedia) până la 40% în Letonia, Bulgaria şi România. Principalii factori care afectează copiii sunt: situaţia pieţei muncii şi compoziţia gospodăriilor în care aceşti copii trăiesc. În România procentajul copiilor afectaţi de sărăcie este de 48.7%.

Persoanele învârstă sunt mai puţin expuse la riscul de sărăcie decât restul populaţiei în majoritatea ţărilor din UE. Riscul de sărăcie sau de excluziune pe care îl au persoanele de 65 sau mai mult de 65 de ani variază de la 6% în Luxemburg până la 56% în Bulgaria. În România este de 39.9%. Diferenţele sunt date de mai mulţi factori care includ sistemul de pensii, vârsta de pensioare, structura pe sexe a populaţiei învârstă.

Procentajul riscului de sărăcie este la 16% datorită transferurilor sociale.

În 2010, aproximativ 16% din populaţia europeană era în risc de sărăcie, adică sub pragul de subzistenţă. Dacă luăm în considerare specificul fiecărei ţări, riscul de sărăcie (după transferurile sociale) a crescut în Slovenia (1.4) şi Spania (1.2) în 2010, şi a scăzut cel mai mult în Letonia (-4.4), Estonia (-3.9), România (-1.3) şi Bulgaria (-1.1).

10% dintre persoanele cu vârste între 0-59 trăiesc într-o gospodărie cu intensitatea muncii foarte redusă.

Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu intensitatea muncii foarte redusă sunt persoanele de toate vârstele (între 0 şi 59 de ani) care au muncit doar 20% din potenţialul lor total în ultimele 12 luni. Conform acestei definiţii, aproape 10% din populaţia statelor UE poate fi considertă ca trăind într-o gospodărie cu intensitatea muncii foarte redusă.

8% dintre europeni au o situaţie materiale severă.

Indicatorul de situaţie materială severă reprezintă proporţia de oameni care nu îşi pot permite cel puţin 4 dintre următoarele 9 lucruri: 1. Rate, ipotecă, plata facturilor la utilităţi; 2. Vacanţă anuanlă de o săptămână departe de case; 3. O masă cu carne, peste (sau echivalentul vegetarian) o dată la două zile; 4. Cheltuieli neprevăzute; 5. Un telefon (inclusiv telefon mobil); 6. Un televizor color; 7. O maşină de spălat; 8. O maşină şi 9. Încălzire pentru a menţine casa caldă în mod coresponzător.

Conform acestor indicatori, aproximativ 8% din populaţia UE pot fi consideraţi ca având o situaţie materiale severă. Acest indicator a depăşit 30% în Bulgaria şi România şi a depăşit 20% în Ungaria şi Letonia.

36% dintre europeni nu îşi pot permite cheltuieli neprevăzute.

Printre indicatorii care arată o situaţie materiale severă se numără şi cheltuielile neprevăzute care au manifestat cea mai mare variaţie în 2010 în comparaţie cu 2009.

Acest indicator măsoară posibilitatea unei gospodării să acopere din resurse proprii o cheluială neprevăzută. Suma variază de la o ţară la alta, de la 100 Euro în România până la 1600 Euro în Luxemburg.

Sursa:  habitat.ro


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger